Despre
Cum vede un manager din rețeaua Regina Maria provocările prin care a trecut sistemul de sănătate privat din România în perioada pandemiei? Despre pasiune, despre adaptarea rapidă la noile provocări, despre cât de important este ca munca ta să-ți dea un sens dar și sfaturi prețioase pentru tinerii care vor să facă o carieră în domeniul sănătății său în management medical – un interviu cu tente ușor filosofice cu Marius Andron, Director Operațional – Laboratoarele Regina MariaInterviu
Reporter (R): Pentru că lucrezi în cadrul unuia dintre cei mai mari operatori privați din segmentul medical din România, te rog să ne spui cum s-a văzut pandemia prin ochii unui manager din sistemul medical?
Mariu Andron (MA): Într-o lume aflată într-o viteza ireală, și mai multă viteză pare de neimaginat. Cu toate acestea, mișcarea de rotație pe care pământul o face în jurul axei sale pare că și-a accelerat viteza. Totul a început cu un ochi aruncat asupra unui oraș din China, apoi timpul a înghețat. Pământul părea să uite că oamenii îl locuiesc de milioane de ani, sau cel puțin așa ni s-a părut. Întreaga omenire părea că se pregătea pentru o mare relaxare. În realitate însă, ne-am așezat cu toții la start și am așteptat semnalul începerii maratonului; un maraton cu viteza unui sprint.
Lucrând de peste 10 ani în industria privată de health care și pharma din România am cunoscut nenumărate schimbari – de la consolidarea pietei pharma până la dezvoltarea fulminantă a pieței de servicii medicale private.
De-a lungul ultimei decade, cea mai mare provocare a fost schimbarea mentalității cu privire la preventiv. Am început cu prevenția prin vaccinare lucrând la GlaxoSmith Kline apoi am continuat cu prevenția prin testări regulate și monitorizarea sănătății. Toată această schimbare de mentalitate s-a petrecut peste noapte.
Dacă ar trebui să prezentăm într-un cuvânt tendințele pieții de servicii medicale private din acest moment acesta ar fi viteza. Viteza de transformare, viteza de a te adapta, viteza de a livra. Dacă acum oricine știe ce reprezintă o analiza realizată prin metoda RT-PCR, în 2020 când virusul a ajuns în Romania, foarte puține entități medicale puteau afirma acest lucru, cu atât mai puțin pacienții. În Laboratoarele Regina Maria această tehnică era considerată de uz comun pentru diverse teste de patologii specifice.
Peste noapte însă, a trebuit să transformăm un întreg departament care lucra doar anumite teste speciale și foarte sensibile într-o adevărată fabrică de prelucrare a unor teste cu mult mai speciale și mult mai cerute.
În urmă cu doi ani, eram primul laborator privat din Romania care avea capacitatea de a testa pacienții pentru SARS CoV-2. Alți jucători au început ușor, ușor, să își adapteze business-urile sau să încerce să se reinventeze peste noapte dorind să intre într-o piață în care cererea a devenit brusc cu mult mai mare decât oferta. Jucătorii care au avut capacitatea de a se adapta au supraviețuit și au prosperat, alții au fost nevoiți să își închidă porțile.
Pentru Regina Maria totul a început ca un ajutor dat sistemului medical public și comunității din care facem parte. Pe întreaga perioadă a stării de urgență ne-am oferit serviciile de testare RT-PCR gratuit tuturor spitalelor din Romania care ne-au solicitau susținerea. Am ajutat personalul medical și pacienții a peste 100 de spitale din Romania. Cel mai probabil nu este un trend al industriei în care activez, dar cu siguranță este parte din cultura pe care am creat-o în Regina Maria și am dovedit că valorile noastre, precum grija autentică pentru oameni și impactul pozitiv în viața oamenilor sunt fapte și nu declarații corporate.
R: Ce ne poți spune despre piața de sănătate din România?
MA: Piața de servicii medicale a devenit ea însăși o oportunitate pentru diverși investitori strategici sau fonduri de investiții. Aceasta piață cumulează milioane de euro investiți anual. Doar anul acesta, bugetul de investiții al Regina Maria se ridică la 20 milioane euro. Toți acești bani reprezintă o infrastructură menită să rămână aici, pusă la dispoziția pacienților din România pentru a se putea trata la cele mai ridicate standarde.
Conform Institute of Health Metric and Evaluation, pentru fiecare unitate financiară investită în sistemul de sănătate, în economie se întorc între 2 și 4 unități. Dacă urmărim aceasta definiție, îmbunătățirea sistemului medical românesc ar trebui să fie nu doar o necesitate in vederea îmbunătățirii vieții populației, ci un adevărat motor economic.
În această perioadă, când toți ochii sunt întorși către sistemul medical de sănătate, se poate observa trendul global de investiții. Organizația Mondială a Sănătății și-a anunțat ambițioasa inițiativă de a îmbunătăți sănătatea globala – “Triple Bilion Targets” iar obiectivul este să avem mai mult cu 1 miliard de oameni capabili să beneficieze de o sistem medical mai bun, 1 miliard în plus care să beneficieze de acoperire universală de sănătate, 1 miliard în plus care să beneficieze de medicina de urgență. Acest trend este urmărit de entitățile guvernamentale, companii multinaționale, entități investiționale și chiar indivizi.
R: A schimbat pandemia modul de lucru din sistemul de sănătate? Care sunt principalele schimbări pe care le vezi? Cum se împăcă digitalizarea cu serviciul de sănătate care presupune abordarea pacientului direct de către medic?
MA: Provocările acestei perioade guvernate de schimbare au fost dintre cele mai diverse. Înainte de pandemie, ciclurile lunare ale diverselor companii urmăreau același trend. La începutul fiecărui an angajații păreau să înceapă dezmorțirea după anul nou, motoarele se turau din ce în ce mai tare până la mijlocul verii când din nou oamenii intrau într-o amorțeală, pregătiți de vacanțe. Toamna începea în forță pentru a pregăti finalul de an și bugetarea anului care urma.
Acest trend era cunoscut de recrutori și de clienții acestora care urmăreau să-și crească veniturile vânând ofertele diverșilor angajatori. Existau perioade de angajare și perioade în care piata se odihnea. De doi ani de zile acest ciclu a fost uitat. Ceea ce se anunța a fi o mare resetare, o acalmie care s-a așezat peste oameni și companii nu a fost decât o așezare la start pentru maratonul care a urmat. Amploarea, viteza și complexitatea care au urmat a scos în evidență atât companiile cât și oamenii dedicați activității lor. Cea mai mare provocare a fost și este menținea unui ritm cu care majoritatea nu era obișnuită care însă pare ca a devenit noul normal, noul obișnuit.
Odată cu frica unei părți a populației de a interactiona fizic pe de o parte și impunerea restricțiilor de distanțare socială, pe de alta parte, procesul de digitalizare a intrat abrupt în viața de business, mult mai repede decât era anticipat. În sistemul de sănătate, doctorii au fost nevoiți să schimbe paradigma după care își abordau pacienții. De la o interacțiune bazată pe o abordare directă, fizică, la una în care abordarea pacientului a început să se facă la distanță. Acest trend a crescut treptat în Vest, în special în America, un trend pe care îl urmăream și care nu părea să poată ajunge în România prea curând. Agilitatea cu care ne-am adaptat acestei schimbări în vederea continuității business-urilor a fost crucială. Pentru sănătate, provocarea nu a fost doar una financiară sau de sisteme, ci și una de încercare de a schimba un mod de a practica medicina de la Hipocrate încoace.
Procesul de asimilare și adaptare la digitalizare a fost unul rapid însă și mai rapid a fost procesul de adaptare al managerilor la o realitate în care echipele lor nu mai interacționează după modelul cunoscut, evaluarea progresului echipei pare să nu mai fie la fel de clară, iar sentimentul că pierzi controlul poate deveni împovărător. Lucrând în linia întâi, nu a existat timp de întrebări sau revolte. Schimbarea a venit brusc, s-a implementat la fel de repede, iar adaptarea a avut loc în timp real. Pacienții, testele, sănătatea oamenilor nu puteau aștepta.
În contextul actual, să gândești într-o paradigmă dihotomică de tipul work from home sau work from office cred că este nu doar nepotrivită, dar contrar nevoii de business de a livra în cel mai scurt timp la cele mai înalte standarde. Digitalizarea forțată a devenit atât un instrument de inter conectivitate în business cât și o modalitate de a schimba ADN-ul mentalității de până acum. Când obiectivul este ”make the job done” de oriunde lucrezi, cum lucrezi își pierde orice însemnătate. Avansăm cu proiectele pe care le avem de la birou, din laborator, din clinica, de pe teren, din mașina sau din aeroport. Barierele care separau viața de business de alte activități a fost ridicată și nu vedem să coboare prea curând.
R: Cum a depășit rețeaua Regina Maria provocările pandemiei și cum a afectat cultura organizațională?
MA: Într-un scenariu în care business-ul de zi cu zi ia o cu totul altă turnură, capacitatea companiilor de a se reinventa și de a se adapta este critică. Peste noapte am început să prelucrăm cele mai cerute analize de laborator din lume. Departamentul de biologie moleculară care prelucra teste de o mare acuratețe și performanță pentru teste specifice a trebuit să devină un departament care să proceseze teste de o și mai mare importanță, cu o și mai mare precizie, cu un și mai mare risc și la un volum nemaiauzit. Acest lucru nu ar fi fost posibil fără capacitatea oamenilor de a se mobiliza către acest obiectiv comun. Cultura companiei noastre este una bazată pe valori pe care le trăim și le dovedim constant, iar colaborarea antreprenorială s-a dovedit a fi valoarea pe care am împărtășit-o cu toții real. Toate departamentele și-au ieșit din ritmul zilnic și s-au aplecat către activitățile care necesitau cea mai mare atentie. Echipele de vânzări nu puteau să rămână doar în zonă de activitate directă cu clienții, ci au trebuit să intre în zona operațională sau de logistică. Medicii au început să facă sesiuni de training cu oamenii și companiile, colegii din top management și-au suflecat mânecile și au venit alături de echipele lor devenind orice era necesar.
Dacă aceasta situație ar fi durat o perioada scurtă de timp, probabil că impactul asupra oamenilor și companiilor nu s-ar fi văzut. Însă păstrarea acestui tempo a scos la suprafață cei mai pasionați și dedicați oameni. Lucrând 24/24,7/7, având o presiune imensă care vine din partea pacienților, a medicilor, a autorităților sau chiar a celor apropiați, singurul mod prin care o astfel de industrie poate să performeze este cu ajutorul oamenilor dedicați și pasionați muncii lor.
R: Care este cea mai importantă lecție de business pe care ai învățat-o în cariera ta?
MA: Poate că cea mai importantă lecție de business pe care am învățat-o în acest context a fost nevoia de a avea în jurul tău oameni pasionați de ceea ce fac. Când ceea ce faci iți dă sens, când activitatea zilnică a oamenilor are un scop care depășește doar obiectivul simplist de a veni la job și a încasă salariul, atunci businessul pe care îl ai poate face față oricarei încercări. Acum, mai mult decât oricând, ne uitam la echipele noastre și alegem oameni dedicați, oameni pentru care taskurile de zi cu zi sunt o sursă de inspirație. Nu mai alegem cei mai antrenați oameni. Nimeni nu i-a antrenat pentru ce s-a întâmplat. Se aleg singuri oamenii care fac ceea ce fac prin însăși natura lor.
R: Ce cărți ai recomanda celor care vor să facă performanță în management?
MA: Taleb a vorbit despre teoria lebedei negre, despre evenimente neașteptate care pot să apară și să schimbe fundamental realitatea în care trăim. Este o carte pe care majoritatea oamenilor din business cu siguranță au citit-o. Planurile de contingență au fost făcute în ideea de a face ca apariția unui astfel de eveniment să fie abordat într-o manieră controlabilă. Cu toate acestea, lebăda neagră a apărut și nicio carte de business nu ar fi fost de ajutor. Întreaga comunitate de business vorbește de ultimele trenduri prezentate sau reinventate de starurile actuale. Cred ca Simon Sinek, Jordan Pierson sau abonamentul la HBR ar trebui să fie în biblioteca sau în cloudul oricărui om de business. Cu toate acestea, cred că bazele oricărei lecții de business începe cu Dostoievski, Marin Preda, Tolstoi, George Orwell, Sigmund Freud, Biblia, etc.
R: Ce remarci la tinerii nou intrați în piața muncii? Ce sfat le-ai da?
MA: Totul trebuie să se întâmple aici și acum. Nu ne mai putem aștepta să ne adaptăm, să observam, să luăm cele mai bune decizii; nu mai putem aștepta nici măcar timpul necesar lucrurilor fizice să ajungă la noi. Soluțiile trebuie să fie găsite pe loc, iar soluțiile trebuie să fie cele mai bune. Zodia care guvernează în acest moment industria noastră ar putea fi numită “zodia vitezei”.
Despre Rețeaua privată de sănătate REGINA MARIA
Fondată în anul 1995, Rețeaua de sănătate REGINA MARIA este specializată în furnizarea de servicii medicale private. În prezent, grupul are peste 200 de locații proprii, iar numărul de angajati și colaboratori depășește 7.500. Cu o cifră de afaceri de 237 de milioane de euro, în anul 2020 Rețeaua REGINA MARIA este primul operator care a introdus în România conceptul de abonamente medicale pentru companii.
