Interviu
Reporter (R): Cine este Gheorghe Marian?
Gheorghe Marian (GM): Voi începe să mă prezint ca la interviu pentru că tot discutăm despre business. Numele meu este Gheorghe Marian. Sunt născut într-o zona agricolă, în câmpia Bărăganului la numai 20 de minute de orașul Slobozia. Am urmat cursurile Facultății de Agricultură la USAMVB (2010-2014), un Master în Agricultură Durabilă ( 2014-2016 ) la aceeași Universitate. Nevoia de îmbunătățire continuă m-a determinat să mă înscriu în 2019 la cursurile programului de MBA INDE-BBS. Acest program este destinat atât celor în poziții de top management, cât și celor care își doresc să își îmbunătățească calitățile profesionale, să devină mai buni în înțelegerea activității pe care o desfășoară. Un argument în plus care m-a determinat să mă înscriu în acest program a fost și partea de relaționare, un aspect la fel de important precum cunoștințele dobândite.
Parcursul meu profesional a debutat în 2013, pe o poziție de Asistent manager și, în următorii ani, munca, experiența acumulată și dorința de a face mai mult nu doar că mi-au adus multe satisfacții în viața profesională, dar m-au ajutat să cresc în carieră de la an la an.
Din 2018, activez în poziția de Area Sales Manager pentru o companie lider în industria producătoare de mașini și utilaje agricole. LEMKEN GmbH, este prezentă pe piața din Romania din anul 2000 și asigură fermierilor atât echipamentele necesare dar le și oferă din expertiza obtinută din 1780, anul înființării companiei.
Activitatea nu se rezumă doar la cea de vânzări, ci este una mai complexă ce cuprinde activitate sau implicare în toate departamentele din companie, fiind asemănătoare cu activitatea intraprenorială.
R: Care sunt principalele tendințe în industria în care activezi, la nivel local dar și european și global?
GM: În acest moment, dincolo de activitatea principală regăsită în sectorul agribusiness și anume producerea de hrană, este nevoie de o mai bună gestionare a tuturor resurselor.
Majoritatea companiilor încearcă să implementeze cele mai noi tehnologii pentru a îmbunătăți produsele sau serviciile oferite. Lucruri precum senzorii, sateliții, AIoT și alte elemente de tehnologie încep să își facă simțită prezenta din ce în ce mai mult în această industrie.
Din păcate, la nivel local încă asistam la un schimb de generații în desfășurare, lucru ce duce la diferențe uriașe între afaceri și o lipsă de conexiune între cei care lucrează propriu zis în agricultură și clientul final. Trebuie să aduc în discuție, de asemenea, și ruptura totală dintre piața muncii și sistemul de educație actual, făcând referire atât la universitățile de profil, cât și la lipsa școlilor profesionale specializate. Modul de predare/învățare nu oferă educația necesară celor care intră pe piața muncii deoarece programa școlară nu este adaptată la noile cerințe ale pieței.
R: Care sunt principalele oportunități pe care le vezi pe viitor în industria în care activezi?
GM: Agricultura din Romania este într-un proces de dezvoltare continuu, iar nevoia acută de a produce mai mult și mai bine, cred că ne oferă atât provocări, cât și oportunități.
Este clar ca suprafața agricolă a României nu o să mai crească, ba dimpotrivă, o să scadă. Ar mai fi de adăugat exodul în masă al populației din mediul rural către orașe sau dincolo de granițe, ceea ce face ca industria să resimtă o lipsă acută a forței de muncă. Pentru a contrabalansa aceste lipsuri, avem nevoie de utilaje mai multe, de echipamente cu un grad mare de tehnologizare și cu productivitate crescută. Chiar dacă din punct de vedere social o tehnologizare într-un ritm mai intens nu este tocmai cea mai bună cale, cred că acest lucru poate da naștere unor noi modalități de a integra atât resursa umană, un factor foarte important în agricultură, cât și șansa de a transforma în produs finit o parte din materia primă exportată.
R: Care au fost și sunt principalele provocări întâmpinate de industria în care activezi de-a lungul pandemiei?
GM: Pandemia ne-a demonstrat tuturor ca avem nevoie de industrii dezvoltate la nivel local sau regional pentru a ne asigura un flux de aprovizionare mai scurt.
În cazul segmentului în care activez, o mare provocare a fost legată de timpii de aprovizionare a materiei prime pentru producția de utilaje, cât și perioadele de lockdown care au provocat întârzieri în cazul livrărilor către clienții finali. Trebuie menționat, de asemenea, faptul că prețurile au avut fluctuații foarte mari, lucru ce a determinat o stagnare a pieței.
R: Care sunt principalele provocări dar și oportunități pe care le aduce aceasta regândire a modalității și locației din care se desfășoară lucrul (work from home sau work from anywhere)?
GM: Concepte ca cele menționate mai sus sunt greu de definit într-o industrie în care este nevoie de prezență fizică. Din fericire, pentru cei din agricultură necesitatea de a fi tot timpul „în brazdă” a fost în antiteză cu o mare parte din activitățile din alte sectoare. Așadar, ritmul a rămas constant în acest domeniu în care nu se poate lucra de acasă.
R: Care sunt principalele provocări și oportunități aduse de procesul accelerat de digitalizare adus în prim plan de evoluția din ultimii ani?
GM: Pentru domeniul agro din Romania, digitalizarea este încă într-o fază incipientă. Atât local, cât și global, principala provocare este să găsești acea simbioză între tehnica agricolă folosită de sute de ani și cele mai inovatoare concepte. Șansa pe care o avem este dată de multitudinea de resurse care ne sunt disponibile în acest moment cât și de accesul din ce în ce mai facil la ele.
La nivelul EU și, nu numai, se desfășoară programe de tip „Green Deal” sau „Farm to Fork” care își doresc să implementeze noi strategii cu ajutorul suportului digital. Unul dintre cele mai importante este cel legat de utilizarea resurselor. De pildă, programul „Green Deal”, are ca scop tocmai utilizarea inteligentă a resurselor de tip sol, apă, îngrășăminte și o transcriere a acestor date într-un sistem conectat pentru a fi, în final, benefic tuturor. Programul „Farm to fork” are în acest moment mai multe șanse să se implementeze datorită digitalizării la scară largă pentru că misiunea este de a avea o trasabilitate cât mai mare între materia primă și utilizatorul final iar aceasta poate fi realizată cu resursele digitale pe care le avem în prezent.
Pe scurt, atunci când achiziționăm de exemplu mere, putem afla nu doar țara de proveniență cât și numele fermierului, ce formă de organizare are, date despre tehnologia aplicată și normele pe care acesta le respectă.
Pe plan local, încă nu avem un segment creat în acest sens, însă, împreună cu asociațiile de fermieri precum APPR sau ACCPT și companiile care oferă soluții digitale complete precum AGRICLOUD, încercăm să ajungem la cât mai mulți fermieri, și să le facilităm accesul în astfel de programe care cu siguranță le vor aduce beneficii pe termen mediu și lung.
R: Care sunt reperele care te ajută să dezvoltați o cultură organizaționala stabilă și o atmosferă de lucru prietenoasă?
GM: Lucrând remote aproximativ 90% din timp, consider că încrederea în persoana responsabilă este unul din cele mai importante aspecte. De asemenea, încurajarea implicării în diverse proiecte/activități poate crea acele conexiuni de care un departament sau chiar compania are nevoie ca să prospere.
Din păcate, în această privință, pandemia a provocat și câteva tensiuni. De regula, întâlnirile interne se petreceau în sediul central din Alpen, Germania. O dată cu instituirea limitărilor de călătorie sau lockdown, am resimțit ceva mai mult toate diferențele comportamental culturale și cele legate de piață.
R: Care este resursele de știri economice pe care le consulți în mod frecvent?
GM: Îmi place ca în prima parte a zilei să descopăr cele mai noi știri, pentru a putea rămâne conectat atât la piața locala, cât și la nivel global. Publicații precum ZF.ro, BusinessMagazin, WSJ sau Bloomberg fac parte din această „rutină matinală”.
R: Ce sfat ai da celor care își încep acum cariera? Ce ai da mai departe ca lecție de business?
GM: Consider că investiția în propria educație trebuie să stea la baza oricărui manager sau antreprenor. Atunci când ai certitudinea că „pilonul” a fost creat, stabilește un obiectiv îndrăzneț pe care să ai încrederea ca îl poți atinge. Pentru a avea șanse cat mai mari, stabilește-ti acele „check-point”, pe care să le atingi mai ușor și care să îți ofere satisfacție și dorința de a merge mai departe.
R: Recomandă 3-5 cărți pe care ar trebui sa le citească un profesionist!
GM: „The Truth about trust”, David DeSteno – o carte care m-a fascinat mai mult decât oricare alta și pe care o recomand cu încredere celor care își doresc să devină antreprenori și nu numai.
„Blue Ocean Strategy”, W. Chan Kim, Renee Mauborgne
„Guerilla Marketing”, Jay Conrad Levinson
„ Influence: The phsychology of Persuasion”, Robert B. Cialdini
„ The Billion Dollar secret”, Rafael Badziag
„The Greatest Salesman in the World”, Og Mandino
