Timp de peste un deceniu, cariera mea a fost definită de relațiile pe care le-am construit – inițial cu clienții, iar mai recent cu echipe interdisciplinare, livrând proiecte complexe. Am experiență lucrând în corporații multinaționale și startup-uri/scale-up-uri, în România și țările nordice. Cariera mea, la fel ca cea a multora din domeniul IT din București, s-a conturat după primii 3 ani la Oracle. Eram responsabilă cu reînnoirea contractelor de suport tehnic și lucram în regiunea BENELUX. Din 2016, pentru următorii 6 ani am activat în roluri de account manager și customer success manager pentru companii mici și medii în Danemarca. Cu câțiva ani în urmă m-am alăturat companiei Templafy tot în departamentul de customer success și în prezent, sunt senior project manager. 

Motivul pentru care am ales Templafy? Danemarca are o listă impresionantă de companii medii, multe promițătoare. Am considerat că această companie a reușit cu adevărat să eficientizeze modul de lucru a ceea ce numim knowledge work. Într-o eră în care lucrăm cu zeci de tool-uri pentru a pregăti oferte, propuneri, contracte, neputând valida cu acuratețe 100% conținutul pe care îl generăm, rareori lăsând aderența la brand pe ultimul loc, Templafy s-a făcut remarcată ca fiind soluția la aceste probleme, cu mult înainte ca OpenAI și Copilot să fie pe buzele tuturor. Mai nou, pivotăm în direcția asta și lucrăm împreună cu Microsoft și Copilot pentru a construi o punte între automatizare fără a compromite identitatea și brandul companiilor. Am demonstrat lucrul acesta în cadrul Microsoft Ignite.

Colegele mele, Delia Vișan și Elena Corina Stan, ale căror articole le puteți citi în numerele trecute ale reviste sau pe blogul BBS, au punctat foarte bine în ce constă Customer Success și care sunt atuurile unui bun Customer Success Manager. A fi un bun comunicator, empatic, analitic, proactiv și cu o abilitate deosebită de a colabora intern și extern pentru a aduce rezultatele dorite clienților tăi – acestea sunt calități pe care le poți folosi și în zona de project management. Totul e project management la urma urmei.

Acest articol este o reflecție asupra acestei tranziții – de ce am făcut această schimbare, cum m-am pregătit și ce am învățat pe parcurs.

Semnele schimbării

Deși am fost mulțumită de parcursul meu profesional, lucrurile au început să se schimbe odată cu rolul meu la Templafy. Gestionând unele dintre cele mai mari conturi din regiunea nordică, am început să mă interesez tot mai mult de procesele din spatele proiectelor – de strategie, planificare și coordonare. Eram curioasă de implementarea soluțiilor noastre la scară globală. Nu a fost o decizie luată din nemulțumire, ci din dorința de a nu mai sprijini doar proiectele de succes, ci de a le conduce.

Pregătirea pentru tranziție

Schimbarea de rol, mai ales dintr-un post orientat spre clienți către unul de coordonare operațională, nu se face peste noapte. Am început prin a-mi explora interesul în cadrul organizației. Am contribuit la optimizarea procesului de onboarding, am participat la workshopuri interdisciplinare și am preluat inițiativa în proiecte interne de îmbunătățire a proceselor din interiorul echipei mele și al departamentelor cu care colaboram. În paralel, am decis să mă specializez și la nivel academic. Certificarea Google Project Management obținută pe Coursera mi-a oferit bazele teoretice necesare: managementul riscurilor, planuri de comunicare cu stakeholderii, metode agile. Experiența anterioară în programare full stack, dobândită la bootcampul Le Wagon, a fost esențială în colaborarea cu echipele tehnice. De asemenea, activitatea de mentorat ca Teaching Assistant la Le Wagon m-a ajutat să-mi dezvolt abilitățile de explicare a conceptelor complexe, de coordonare și rezolvare de probleme – toate utile într-un context de Project Management.

O nouă zi de lucru

Trecerea la rolul de Project Manager a însemnat o schimbare majoră de perspectivă. Acum coordonez un număr mai mare de echipe atât interne, cât și externe, și am grijă să ne unim cu toții sub un singur scop, în pofida diferențelor culturale, cunoștințelor tehnice sau provocărilor. Diferența esențială? Gradul de ownership. În Customer Success, eram un partener al clientului. În Project Management, sunt responsabilă pentru livrarea rezultatului. Este un nivel mai ridicat de responsabilitate, dar și o satisfacție mult mai mare când proiectele sunt finalizate cu succes. 

Provocările tranziției

Schimbarea nu a fost lipsită de provocări –  prima fiind sentimentul  de impostură – întrebându-mă dacă abilitățile mele soft sunt suficiente într-un domeniu software. Aici îmi servește natura mea autodidactă și curiozitatea de a învăța mereu prezentă chiar și acum după 15 ani în câmpul muncii. A doua, a trebuit să învăț să renunț la tendința de a controla excesiv și să am încredere că membrii echipei își vor asuma propriile sarcini. Am învățat și să gestionez ambiguitatea. În Customer Success, succesul e măsurat clar: retenție și satisfacție. În Project Management, traseul către succes nu este mereu liniar. Experiența cu clienții mi-a oferit și un avantaj competitiv: pot anticipa obiecțiile, pot traduce informațiile tehnice în limbaj de business și pot acționa ca punte între echipele de business și cele tehnice.

Sfat pentru cei care vor să facă o schimbare similară

Dacă te gândești la o tranziție spre Project Management, chiar dacă nu activezi într-un rol de Customer Success, iată câteva sfaturi:

1. Fă-te vizibil: Implică-te în inițiative interne, workshop-uri, sau propune îmbunătățiri în procesele existente.
2. Investește timp în educația ta: Există cursuri chiar și gratuite care îți pot aduce cunoștințele necesare. Eu petrec foarte mult timp pe Coursera, care face cât 2-3 abonamente de streaming și e un timp mult mai bine investit. Mai departe ai putea obține și o certificare PMP sau Prince2, care e o investiție financiară mai considerabilă, dar experiența m-a învățat că pentru început nu e necesară, mai ales dacă pornești din interiorul unei companii pentru care deja lucrezi.
3. Învață de la colegii tăi și pune multe întrebări: Caută oamenii care coordonează mai multe proiecte – sigur ai, chiar dacă nu e trecut în titlul lor. 
4. Evaluează-ți abilitățile soft: deși numite „soft”, ele sunt adesea mai greu de dezvoltat decât pare. Ai răbdare cu tine și investește timp în a le perfecționa. Îți vor modela felul în care comunici, conduci și ai impact asupra celor din jur.

Concluzie

Traseele profesionale de astăzi nu mai sunt liniare – și asta e un lucru bun. Viitorul aparține celor care pot face conexiuni între discipline, care au curajul să pivoteze și care învață constant. Pentru mine, tranziția de la Customer Success către Project Management a fost o evoluție firească. Programul de MBA de la Bucharest Business School e complementar acestei tranziții, oferindu-mi o înțelegere strategică mai profundă asupra modelelor de business, leadershipului și inovației. Privind înapoi, fiecare rol m-a pregătit pentru următorul – chiar dacă nu mi-am dat seama imediat. 

ABOUT

• Ana Ivan, INDE MBA Student, Senior Project Manager at Templafy