Despre

Adina China ne arată cum tehnologia își face din ce în ce mai mult simțită prezența în domeniul agricol, ne spune cât de importantă este cultura organizațională într-un business nou intrat pe piața din România și ne dezvăluie din experiența sa managerială și pasiunea pentru fintech. Despre situația actuală pe scurt: ”aceste timpuri ne-au învățat puterea lui „împreună”, că suntem mai buni si mai puternici când gândim și acționăm dincolo de granițele înguste ale propriului interes”

INTERVIU

Reporter (R): Spune-ne câteva lucruri despre tine ca profesionist și despre compania pe care o conduci.

 

Adina China (A.C.):  Am fost pasionată de cifre și am dorit să înțeleg lumea în care trăiam. Așa că am urmat Facultatea de Relații Economice Internaționale din ASE. După absolvirea din 1997 am lucrat în industria financiar-bancară, în instituții precum Raiffeisen Bank, Patria Credit, Piraeus Bank sau Instant Factoring. De-a lungul carierei am fost implicată atât în proiecte mari de finanțare corporativă și a IMM-urilor. În ultimii ani, am ales domeniul fintech, care m-a atras prin dinamică și capacitate de inovare.

În perioada 2006-2008 am urmat MBA-ul Romano-Canadian, care m-a ajutat foarte mult în parcursul profesional atât prin abordarea teoretică, dar mai ales prin interacțiunile de grup și expunere la zone ale business-ului pe care nu le abordasem anterior. Am construit relații de afaceri și prietenie cu o parte din foștii colegi.

Anul trecut am ales să mă alătur start-up-ului Tarfin, lider regional în domeniul finanțărilor în agricultură (agri-fintech). Aici dezvoltăm parteneriate cu distribuitorii regionali de inputuri agricole. Folosind metode avansate de management al riscului, ajutăm fermierii să poată achiziționa mult mai ușor și rapid inputurile necesare, cu termenele de plată de care au nevoie. Compania a fost fondată în 2017, în Turcia, cu scopul de a ajuta fermierii mici și mijlocii să achiziționeze într-un regim avantajos inputuri agricole precum îngrășăminte, semințe, furaje, produse pentru protecția plantelor, utilaje și echipamente agricole, materiale necesare pentru construcția de sere, solarii și irigații.

În prezent, Tarfin colaborează cu peste 1.000 de distribuitori și a finanțat inputuri agricole în valoare de peste 120 milioane de dolari către 47.000 de fermieri și a atras investitori de calibru ca Syngenta, Yara Growth Ventures, Quona Capital, Collective Spark Fund si Elevator Ventures. Tarfin își bazează succesul pe de o parte  pe faptul că a identificat corect nevoia micilor distribuitori de inputuri agricole de a fi susținuți în acordarea creditului furnizor către fermieri și pe capacitatea de a acoperi această nevoie prin soluții automatizate, bazate pe machine learning și printr-un management financiar performant care asigură resursele necesare pentru creșterea accelerată a portofoliului.

 

R: Care sunt principalele tendințe in industria in care activezi, la nivel local dar si european si global?

 

A.C.: În Tarfin activăm la intersecția mai multor industrii: fintech, vânzări de inputuri agricole, supply chain, microfinanțare. Dacă ne uităm doar la zona de agricultură, cred că aici vom vedea o continuare și o adâncire a digitalizării. Spre exemplu, utilizarea smartphone-ului a devenit o obișnuință pentru cei mai mulți dintre fermieri. De asemenea, tehnologia are o utilizare crescândă în zona de monitorizare a culturilor agricole cu ajutorul sateliților sau al dronelor. În ceea ce privește industria fintech, putem spune că s-a maturizat. Revolut a devenit bancă, iar băncile își dezvoltă soluții digitale creative, fiind din ce în ce mai rapide în introducerea de soluții digitale care să ușureze viața clienților. Investitorii sunt mai atenți, își iau mai mult timp să analizeze potențialele companii în care se investească, și acordă mai multă importanță profitabilității start-up-urilor.

 

R: Care sunt principalele oportunități pe care le vezi pe viitor in industria în care activezi?

 

A.C.: Una din oportunitățile pe care le văd este folosirea tehnologiei pentru gestionarea riscurilor, astfel încât să poată fi acoperite la costuri optime categoriile de clienți ignorate până în prezent sau care au fost abordate cu costuri de finanțare mari. Algoritmii de machine learning permit crearea de modele care să ducă la crearea de portofolii cu risc redus, generate cu costuri unitare reduse.

În agricultură, în următorii ani probabil că vom vedea creșterea jucătorilor care oferă soluții tehnice pentru urmărirea culturilor și optimizarea rezultatelor. De asemenea, legislația europeană care încurajează producția eco va genera probabil anumite oportunități în zona de distribuție și consultanță pentru folosirea inputurilor necesare acestor tipuri de culturi.

              

R: Care au fost și poate mai sunt principalele provocări întâmpinate de industria în care activezi de-a lungul pandemiei?

 

A.C.: Pandemia a arătat importanța industriei agroalimentare. Agricultura nu a fost afectată de pandemie, fermierii au putut ieși în câmp. Anii pandemici vor fi reținuți în agricultură mai curând pentru extremele sale din punct de vedere meteorologic și al volumelor de producție. Anul  2021 a marcat un maxim istoric al producției agricole, iar 2022 a adus cea mai mare secetă din ultima jumătate de secol.

Pentru industria financiară, în perioada 2020-2021 au fost investiții masive in digitalizare. Practic, pandemia a forțat instituțiile financiare reticente să accelereze digitalizarea pentru a putea rămâne în piață. Pentru multe instituții financiare nebancare, acest proces a reprezentat o mare provocare, mulți dintre angajați fiind reticenți la schimbare și la tehnologie. Datele publicate recent de Asociația Romana de Microfinantare arată o creștere de la 33% in 2019 la 80% in 2021 a trimiterii online a documentelor pentru aprobarea creditelor.

R: Cum a schimbat pandemia modul de lucru în companii (compania ta sau alte exemple pe care le cunoști)? Work from home sau work from anywhere vor deveni modele funcționale și pentru viitor? De ce da, de ce nu?

 

A.C.: În compania noastră avem toate modelele. Spre exemplu, sunt anumite poziții operaționale pentru care prezența zilnică la birou este necesară. Alți colegi pot lucra de acasă, în special zona de programatori, iar alții lucrează în sistem hibrid. Colegii din vânzări au muncă de teren aproape exclusiv.

Balanța de putere între angajați și angajatori s-a echilibrat, iar companiile sunt obligate acum să ia în considerare dorințele și nevoile angajaților și din acest punct de vedere. Munca de acasă are avantajele sale dacă ne gândim numai la reducerea cheltuielilor companiei sau la posibilitatea atragerii de talente din alte zone geografice.

Pe de altă parte, munca de la distanță aduce provocări logistice și te pune ca manager în fața unor provocări noi legate de crearea coeziuni în echipe și de modelarea culturii organizaționale.

Pe termen lung, odată cu robotizarea economiei, este interesant de urmărit cum va evolua munca din toate punctele de vedere, nu doar a locului de unde angajatul prestează.

 

R: A afectat războiul din Ucraina industria în care activezi? În ce fel? Care consideri că este cea mai potrivită atitudine a unui manager în situații imprevizibile ca aceasta? Cum putem pregăti compania pentru a face față unei situații cu impact major și care se află în desfășurare, cu opțiuni deschise?

 

A.C.: Agribusiness-ul a fost în mod evident afectat prin modificările masive în structura comerțului internațional cu cereale. Prețurile energiei afectează toate zonele economiei, dar în mod special în agricultură am văzut o creștere masivă a prețurilor fertilizatorilor, pentru că acestea au cea mai mare pondere în structura de costuri a acestora.

Rolul unui manager în situații de criză este, ca întotdeauna, dual. Este ideal sa aibă informații cât mai complete pentru a lua cele mai bune decizii pentru echipa/produsul/compania sa și, în același timp, trebuie să comunice echipei această viziune asupra situației, a implicațiilor și soluțiilor. Este cel care echilibrează energiile în echipă, identifică cele mai mari frici ale oamenilor și le adresează rațional. Reziliența este rezultatul dorit, bazat în același timp pe valori.

 

R: Pandemia, război și criză economică în același timp. Ce decizii ai luat sau ai lua în compania ta pentru a face față provocărilor actuale? De ce? În opinia ta, cum putem reduce impactul acestor provocări la nivel de companie?

 

A.C.: Pe parcursul celor aproape trei ani de la începutul acestei perioade turbulente, provocările au fost extrem de variate si deciziile, evident, diferite. Dacă la început concentrarea în industria noastră a fost pe modificarea fluxurilor pentru adaptarea la munca de la distanță si la monitorizarea atentă a portofoliilor din punct de vedere al riscurilor aduse de lockdown afacerilor finanțate, ulterior conjunctura a permis implementarea accelerată unor proiecte de digitalizare. 

Tarfin a venit în România la finalul anului 2021, când am început să pregătim lansarea afacerii, iar demararea comerciala a activității a avut loc în 2022, astfel încât este o afacere adaptată din start la conjunctura actuală. În plus, este o companie bazată pe tehnologie, astfel că la nivelul fluxurilor operaționale suntem pregătiți pentru aceasta perioada. Provocările sunt mai curând la nivelul deciziilor comerciale și al comunicării interne si externe, astfel încât partenerii și angajații să simtă că le sunt ascultate temerile și ca suntem deschiși să căutăm împreună soluții. De fapt, aceste timpuri ne-au învățat puterea lui „împreună”, că suntem mai buni si mai puternici când gândim și acționăm dincolo de granițele înguste ale propriului interes.

 

R: Care sunt reperele care te ajută să dezvolți o cultură organizațională stabilă și o atmosferă de lucru prietenoasă?

 

Pe cât posibil, este bine să începem de la recrutare, alegând oameni cu valori și interese similare, cu abilități de comunicare și cu o bună educație în general, nu neapărat în domeniul jobului. Apoi, încercăm să creăm un climat de încredere, de încurajare a discuțiilor și a feedback-ului, de acceptare a imperfecțiunilor, de învățare din greșeli. Fiind un start-up, avantajul este că ne putem ajusta toate procesele interne în timp ce creștem. Iar asta ne ajută să facem corecțiile necesare atunci când vedem că sunt necesare.

 

R: Care este revista de business/site-ul de știri economice pe care o/îl consulți în mod frecvent? De ce? Ce consideri că lipsește din piața actuală de media economică?

 

A.C.: Citesc diferite publicații românești: Ziarul Financiar, Revista Biz, StrartupCafe. Dintre publicațiile externe, urmăresc Harvard Business Review, New York Times, The Economist. Ascult cu plăcere podcasturi, cum ar fi Vast&Curious sau Making Sense. În ultimii ani, am dezvoltat o pasiune pentru psihologie (anul acesta am absolvit Facultatea de Psihologie) și în acest domeniu urmăresc câteva podcasturi care cred că sunt utile inclusiv oamenilor de afaceri. Huberman Lab prezintă cele mai noi cercetări din neuroștiințe și aplicațiile lor practice.  How’s Work? prezintă sesiuni de terapie de cuplu cu oameni de afaceri care lucrează împreună. 

 

R: Sfat! Ce ai da mai departe ca lecție de business?

 

A.C.: Primul lucru este învățarea continuă, prin orice metodă: citit, ascultat podcasturi, participare la conferințe, cursuri. Apoi m-aș gândi la un exercițiu interior de identificare a valorilor personale și construirea carierei în funcție de aceste valori cu cât mai puține compromisuri. Nu în ultimul rând, cred că este echilibrul între viața profesională și cea personală și aici mă gândesc nu numai la familie, dar și la timpul pentru prieteni și hobby-uri.

 

R: Recomandă 3-5 cărți pe care ar trebui sa le citească un profesionist! De ce?

 

A.C.: Îmi vine greu sa aleg, pentru ca fiecare carte vine sa ne completeze într-un anumit moment al devenirii noastre personale si profesionale. Cred că mare parte din informația pură se poate procura din diferite baze de date, articole de sinteză, rapoarte anuale, ș.a.m.d. Cărțile ne sunt însă indispensabile pentru dezvoltarea personala, și aici mă refer atât la cele care ne ajută la îmbunătățirea abilităților de comunicare, la reducerea anxietății, managementul timpului, și alte astfel de subiecte, cât și la literatură. În general nu se vorbește despre literatură ca lectură obligatorie pentru manageri, dar să nu uităm că unii din marii vizionari sunt artiștii care de multe ori au capacitatea de a impune teme in agenda publică, de a crea trenduri în lumea în care activăm ca profesioniști. Recomand și citirea biografiilor, cred că ne aduc atât informație, cât și inspirație.

Totuși, ca să răspund la întrebare, din lecturile din ultimii ani, recomand Skin in the Game a lui Nicolas Taleb ne învață să căutăm asimetriile în relațiile de afaceri, personale, în viața socială, în credințele noastre, generând astfel o preocupare pentru corectitudine și echilibru. Shoe Dog de Phil Knight este o carte excelentă pentru manageri pentru că ne arată efectele fantastice ale renunțării la micromanagement, lăsându-le oamenilor libertatea să aleagă calea prin care să ajungă la rezultate. Începe cu de ce de Simon Sinek ne arată cum să găsim motorul motivațional interior ca să putem crea organizații inovatoare și inspiraționale. Din zona de științe, Cum iau naștere emoțiile de de Lisa Feldmann Barrett ne învață că emoțiile sunt interpretarea creierului cu privire la ceea ce se întâmplă în corp și că suntem creatorii activi ai propriului peisaj emoțional.