Vă invităm să o cunoașteți pe Luiza Domnișoru, Head of Communication în echipa Revolut România, unul dintre oamenii care a făcut ca Revolut să aibă un succes nebănuit.  Vă invităm să citiți un interviu interesant despre un business care a creat un aer proaspăt în învechitul sistem bancar, despre digitalizare, trenduri în finech și o mulțime de alte lucruri fascinante. Nu te lua după sfaturi, mergi pe drumul tău, fă-l să fie clar și drept la destinație”, recomandă Luiza Domnișoru celor aflați la începutul carierei.

Interviu

R: Cine este Luiza Domnișoru – omul de comunicare de la Revolut?


Luiza Domnișoru se descrie ca fiind un profesionist inovator, perseverent cu peste 20 de ani de experiență în comunicare strategică și relații publice, cu background jurnalistic, expertiză în managementul echipelor de comunicare și strategii de relații publice, relații cu presa și project management în evenimente și parteneriate. A fost implicată în proiecte sau a coordonat campanii de PR pentru companii mari cu peste 3.000 de angajați, gestionând bugete, planuri de comunicare, coordonând echipe pentru societăți publice (TVR) sau companii multinaționale (Grupul Renault România, DIGI, Revolut). Luiza a făcut proba aptitudinilor sale colaborative și a spiritului său practic în găsirea de soluții și luarea de decizii aliniate cu viziunea de business. La începutul carierei a profesat ca jurnalist la Curentul și Mediafax, urmându-și apoi parcursul profesional în PR la TVR, Grupul Renault România, Rogalski Damaschin Public Relations, DIGI. Din septembrie 2021, s-a alăturat echipei Revolut România ca Head of Communications. 


LD: Informații generale despre Revolut și piața din România


Lansată în 2018 în România, Revolut este o super-aplicație care a cucerit românii prin transferurile instant de bani și prin schimbul valutar extrem de avantajos, în 40 de monede. Cu peste 1,7 milioane de clienți activi pe piața locală, România este a treia piață pentru Revolut. București este primul oraș din UE după numărul de clienți activi și al doilea în top 10 orașe, după Londra, depășind alte orașe europene mult mai tehnologizate și cu o tradiție financiară mai robustă. Mai ales în timpul pandemiei COVID-19, Revolut și-a dovedit utilitatea și flexibilitatea, dublându-și baza de utilizatori, din februarie 2020 până în februarie 2022. 


Revolut construiește cu adevărat prima aplicație globală care îi ajută pe clienți să obțină cât mai mult de la banii lor. În 2015, Revolut a lansat în Marea Britanie serviciile de transfer instantaneu de bani și schimb valutar. Azi, peste 18 milioane de utilizatori din lume folosesc produsele inovatoare ale Revolut și realizează peste 150 de milioane de tranzacții pe lună. Cu ajutorul conturilor personale sau de business, Revolut le permite clienților să își îmbunătățească situația financiară, printr-un mai bun control asupra bugetelor și conectarea lor cu cei apropiați, oriunde s-ar afla pe glob.  http://www.revolut.com   


R: Care sunt principalele trend-uri în fintech?


LD: În ultimii 2 ani, industria fintech s-a confruntat cu schimbări importante și o evoluție susținută, mai ales datorită nevoii tot mai mari de viteză în circulația resurselor și a banilor și pe fondul scăderii interacțiunii sociale, din cauza pandemiei. Întrucât mobilitatea fizică a fost înlocuită de nevoia de soluții și tranzacții la distanță, am observat o creștere a adoptării plăților digitale în sistemul bancar tradițional și o accelerare a competitivității în acest sector. Desigur, această tendință era deja prezentă de câțiva ani în anumite segmente de public, consumatorii născuți în era digitală adoptând mai repede noile tehnologii, în majoritatea piețelor. Pandemia a dat și mai multă viteză acestui trend, făcând ca sectorul fintech, aflat deja într-o creștere accelerată, să fie și mai mult în centrul atenției. 


De la schimburi valutare instant la tranzacții complexe și instrumente de investiții, industria fintech și-a dovedit robustețea și versatilitatea în acoperirea diferitelor nevoi financiare ale consumatorilor. Aceștia au putut ca, în ciuda constrângerilor, să trimită și să primească bani fără frontiere și în numeroase valute, să își gestioneze cheltuielile și veniturile, să-și amplifice cunoștințele financiare personale și ale membrilor familiei, să acceseze instrumente de economisire și investiții adaptate atât consumatorilor mai conservatori, cât și celor mai curajoșii (cripto, acțiuni, metale prețioase). 


Industria fintech este, de asemenea, alimentată de solicitările consumatorilor pentru securitate, confort și viteză, așa că am constatat și o evoluție a reglementării pe diferite piețe pentru a se asigura niveluri sporite de protecție a fondurilor consumatorilor. 

Totodată, am remarcat o distanțare a liderilor din domeniu de restul competitorilor, diferențiindu-se tot mai mult prin confortul suplimentar oferit clienților – optimizarea constantă a funcționalităților, adăugarea de noi produse și servicii, creșterea vitezei de responsivitate a feature-urilor. Chiar și înainte de pandemie, așteptările consumatorilor față de tehnologie erau ca aceasta să fie la fel de rapidă și ușor de utilizat precum comandarea unei pizza sau cumpărarea unor produse de pe Amazon – de ce ar fi fost diferită aplicația lor bancară? Deci, industria fintech a căutat tot mai mult să ofere soluții rapid. 

Și, nu în ultimul rând, o ultimă tendință majoră pe care am văzut-o este către consolidare, odată cu expansiunea globală a super-aplicațiilor, în care consumatorii pot accesa mai multe servicii într-o singură aplicație, ceea ce face experiența acestora mai sigură, mai confortabilă și mai rapidă.

Sintetizând, toate aceste tendințe ne arată că, în prezent, consumatorii își doresc să obțină cât pot de mult de la banii lor, aici și acum, în cel mai sigur mediu și într-o transparență totală, direct pe smartphone-ul personal. 


R:  Care sunt principalele oportunități ale industriei? 


LD: Cel puțin patru ar fi aceste oportunități, așa cum arată diferite studii și analize în domeniu :

Adoptarea rapidă a soluțiilor AI în serviciile financiare. McKinsey estimează că inteligența artificială (AI) poate genera o valoare suplimentară de până la 1 trilion de dolari anual pentru industria bancară globală;

Tehnologia va juca un rol major în rescrierea protocoalelor financiare stabilite, iar termeni precum: portofele digitale, monedele digitale, blockchain, criptomonede, aplicații descentralizate (DeFi), token-uri non-fungible (NFT) sunt și vor continua să fie „cuvintele zilei”;

IoT este din ce în ce mai „real”. Sistemele de senzori și rețelele de dispozitive inteligente, susținute de rețele 5G sau rețelele de comunicații mobile cu performanțe excelente de latență, vor permite conectarea a milioane de dispozitive într-un anumit spațiu bine delimitat. Mai multe aplicații și operațiuni de suport vor face parte dintr-un ecosistem financiar viitor care va înlocui pas cu pas rețelele tradiționale, fizice.

„All-Things-Money” (tot ceea ce ține de bani, să zicem) se va afla la îndemâna consumatorului. În ultimii ani, consumatorii s-au obișnuit cu viteza, securitatea și confortul serviciilor fintech și se așteaptă să vadă aceeași flexibilitate în alte domenii legate de bani (asigurări, economii, investiții, credite și împrumuturi, taxe etc.). 


R: Care au fost principalele provocări pentru industria în care lucrezi, atunci când a izbucnit pandemia? 


LD: Când a izbucnit pandemia, și în cea mai mare parte a acestei perioade, am lucrat în industria telecomunicațiilor pentru furnizorul local de televiziune prin cablu, internet și telefonie mobilă Digi. Două dintre priorități au fost adaptarea proceselor și fluxului de lucru la un sistem remote, pentru echipa de Comunicare, și menținerea unei relații bune, sigure și relevante cu jurnaliștii, într-un context de comunicare cu totul nou.


Fiind un profesionist care a evoluat exclusiv în domeniul comunicării, dialogul interpersonal și interacțiunile directe mi-au lipsit cel puțin în prima parte a crizei sanitare, dar am remarcat asta și la colegii din echipă. Nu ne-am confruntat cu întreruperi ale activității sau alte inconveniente operaționale, dar a fost dificil, în primele luni de criză sanitară, să ne adaptăm la noile cerințe și solicitări de comunicare într-un mediu exclusiv digital. Adoptarea în ritm alert a unor procese bazate pe tehnologie a fost îngreunată și de faptul că, din cauza restricțiilor de interacțiune socială, nu am avut cum să trecem prin training-ul necesar pentru a ne obișnui cu noile sisteme, am învățat din mers, cum se spune. Ulterior, lucrurile s-au așezat și ne-am acomodat cu noua normalitate. 


R: Work from home sau work from anywhere – care sunt obstacolele aduse de noul mod de a lucra? 


LD: În prezent, la actualul job, lucrez 100% de la distanță și aș spune că mi se potrivește. A trăi într-un oraș mare și aglomerat precum Bucureștiul, gestionând diferite roluri – mamă, fiică, angajată, profesor și, în același timp, doctorand – este consumator de timp, mai ales dacă trebuie să străbați orașul de la un capăt la celălalt. Desigur, nevoia de a fi aliniat la echipă și sentimentul de „apartenență” sunt de asemenea importante, dar acest lucru poate fi obținut cu ușurință prin aprecierea performanței, prin vizibilitatea asupra proiectelor viitoare și o bună comunicare cu colegii. 


Va fi important ca angajatorii să rămână la curent cu nevoile și preferințele în schimbare ale echipelor lor, pentru a le oferi mediul potrivit pentru ca acestea să continue să facă performanță, mai ales pe măsură ce competiția pentru talente continuă să crească. De exemplu, în timpul pandemiei, Revolut a introdus o politică de „work from anywhere” care permite personalului să lucreze din orice locație la alegere din lume, timp de 60 de zile pe parcursul unui an calendaristic. 


R: Putem vorbi despre o digitalizare accelerată impusă de pandemie – ce oportunități vezi în această tendință?


LD: Este important să promovăm în continuare digitalizarea serviciilor și a instituțiilor publice. Toate îmbunătățirile și câștigurile în transformarea digitală în sistemul de învățământ și în cel de sănătate, înregistrate în ultimii doi ani, ar trebui să fie continuate. De asemenea, noile moduri de abordare a mediului de lucru și schimbările în atitudinea forței de muncă față de regulile și reglementările la serviciu ar trebui tratate cu atenție de către angajatori.

Organizațiile de succes vor fi cele care pun preț pe date și le valorifică pentru a-și conduce organizațiile mai rapid și mai eficient. Punând datele în centrul operațiunilor lor, organizațiile pot lua decizii mai bune și pot asigura mai bine succesul pe termen lung.


R: Cum reușești să construiești o cultură organizațională stabilă și un mediu de lucru prietenos? 


LD: Cultura organizațională depinde de mai mulți factori – industria, tradiția companiei, procesul de recrutare, mediul de lucru și personalitatea fondatorului/ proprietarului sau a echipei de top-management. Personal, prefer culturile care încurajează motivarea angajaților prin delegare (empowerment), relațiile de lucru incluzive, concentrate pe obținerea performanței prin diversitatea de profiluri și abilități.

 

R: Ce publicații de business citești frecvent? 


LD: Harvard Business Review, Ziarul Financiar, Business Magazin, capital.ro, și două  newslettere speciale – ”The Vast and Curious” (de Andreea Rosca) și ”Civilization” (de Victor Kapra). 


R: Sfaturi de business? 


LD: Nu te lua după sfaturi, mergi pe drumul tău, fă-l să fie clar și drept la destinație. 


R: Recomandări de cărți și lecturi? 


LD: 

Grit de Angela Duckworth

Verbal Judo. The Gentle Art of Persuasion de George Thompson și Jerry Jenkins

Flipnosis: The Art of Split-Second Persuasion de Kevin Dutton 


Îți mulțumim frumos pentru interviu și pentru informațiile relevante oferite.