ABOUT

• Alin Popescu / Fondator & CEO avocatnet.ro

În era digitală pe care o parcurgem, inteligența artificială (IA) a devenit un subiect central în discuțiile despre viitorul economiei și al societății, în ansamblu. Pe măsură ce sistemele bazate pe IA devin din ce în ce mai capabile să efectueze o gamă largă de sarcini, de la munca fizică repetitivă la procesarea limbajului natural și luarea deciziilor complexe, ne confruntăm cu perspectiva unei transformări economice de o amploare fără precedent. Deși perturbările tehnologice nu sunt un fenomen nou – revoluțiile agricolă și industrială au schimbat în mod similar peisajul ocupării forței de muncă – ritmul și amploarea potențială a dislocării alimentate de IA sunt cu adevărat remarcabile. Pentru viitorii lideri ai lumii afacerilor, înțelegerea implicațiilor acestei transformări este crucială. Ei vor fi cei care vor naviga prin aceste ape tulburi, luând decizii care vor modela nu doar viitorul companiilor lor, ci și structura economică și socială a lumii în care trăim. 

Această analiză își propune să ofere o perspectivă cuprinzătoare cu privire la impactul IA asupra ocupării forței de muncă și a inegalității economice, constituind, totodată, o bază solidă pentru dezvoltarea strategiilor de afaceri în viitor. 

Șomajul tehnologic: O provocare a timpurilor noastre 

Conceptul de “șomaj tehnologic” a fost introdus, pentru prima dată, de economistul John Maynard Keynes, în anii 1930. El a descris acest fenomen ca fiind situația în care inovația tehnologică elimină locuri de muncă mai repede decât economia poate crea altele noi. În era IA, această perspectivă devine

mai plauzibilă ca niciodată. Aproape zilnic, suntem bombardați cu statistici, studii și rapoarte care prezic niveluri alarmante de înlocuire a forței de muncă, în anii următori. Aceste previziuni variază semnificativ, de la estimări moderate care sugerează că aproximativ 10-15% din locurile de muncă globale ar putea fi automatizate complet în următorul deceniu, până la scenarii mai dramatice, care prezic faptul că până la 50% din activitățile profesionale actuale ar putea fi preluate de mașini, în următorii 20 de ani. Însă, dincolo de aceste cifre, este important să înțelegem nuanțele acestei transformări. Nu toate locurile de muncă vor dispărea peste noapte și nu toate industriile vor fi afectate în același mod sau în același ritm. Mai degrabă, vom asista la o restructurare graduală, dar profundă, a pieței muncii, în care anumite competențe și roluri vor deveni învechite, în timp ce altele vor câștiga în importanță. 

Pentru viitorii lideri ai unor organizații implicate în mediul de afaceri, această realitate prezintă atât provocări, cât și oportunități. Pe de o parte, ei vor trebui să navigheze prin incertitudinea creată de această transformare, gestionând potențiale reduceri ale forței de muncă și restructurări organizaționale. Pe de altă parte, cei care vor reuși să integreze eficient IA în operațiunile lor vor putea să–și crească semnificativ productivitatea și să exploreze noi modele de afaceri. 

Doar că lucrurile nu pot fi atât de simple, nu-i așa? 

Capcana lui Turing: Promisiune și pericol 

Pentru a înțelege mai bine complexitatea acestei provocări, merită să explorăm un concept introdus de Erik Brynjolfsson, directorul Stanford Digital Economy Lab: “Capcana lui Turing“1. Acest concept se referă la promisiunea și pericolul realizării unei inteligențe artificiale similare celei umane (HLAI – Human-Like Artificial Intelligence). Ideea se bazează pe faimosul test Turing, în care un observator uman încearcă să determine dacă răspunsurile primite într-o conversație provin de la un om sau de la o mașină. Capcana lui Turing sugerează că, pe măsură ce ne apropiem de realizarea unei IA care poate trece cu succes acest test (și altele similare), ne confruntăm cu două scenarii potențiale diametral opuse. 

1. Pe de o parte, avem promisiunea unei lumi în care inteligența artificială avansată conduce la o creștere fără precedent a productivității și a bogăției. Într-un astfel de scenariu, mașinile ar putea prelua marea majoritate a sarcinilor repetitive și obositoare, permițând oamenilor să se concentreze pe activități mai creative și mai satisfăcătoare. Acest lucru ar putea duce la o creștere dramatică a timpului liber, la o îmbunătățire a calității vieții și la progrese rapide în domenii precum medicina, știința și tehnologia. Este scenariul augmentării capacităților umane. 
2. Pe de altă parte, există riscul ca această tehnologie să ducă la o automatizare extremă, care să înlocuiască în mare măsură munca umană, în loc să o augmenteze. Într-un astfel de scenariu, beneficiile economice ale IA ar putea fi concentrate în mâinile unui număr foarte mic de companii și indivizi care dețin și controlează această tehnologie. Acest lucru ar putea duce la o concentrare fără precedent a bogăției și puterii, creând o societate profund inegală, în care marea majoritate a populației ar putea avea dificultăți în a-și găsi un loc și un scop. Vorbim, astfel, despre scenariul automatizării abilităților umane. 

Capcana constă în faptul că, odată ce ajungem la un anumit nivel de capacitate a IA, poate fi dificil sau chiar imposibil să schimbăm direcția în care ne îndreptăm. Dacă permitem ca beneficiile IA să fie concentrate în mâinile câtorva companii, ar putea fi extrem de dificil pentru restul societății să recâștige controlul sau să redistribuie aceste beneficii. 

Pentru viitorii lideri de afaceri, înțelegerea acestei dinamici este crucială. Ei vor fi printre cei care vor lua decizii cheie cu privire la modul în care IA va fi implementată și utilizată în organizațiile lor. Vor trebui să cântărească cu atenție beneficiile pe termen scurt ale automatizării complete față de beneficiile pe termen lung ale augmentăriii forței de muncă umane. 

Mai mult decât atât, vor trebui să fie conștienți de implicațiile etice și sociale ale deciziilor lor. Chiar dacă automatizarea completă ar putea oferi avantaje competitive pe termen scurt, ea ar putea contribui la crearea unei societăți instabile și inegale pe termen lung, ceea ce ar fi în detrimentul tuturor, inclusiv al afacerilor. 

Mitul neutralității tehnologice 

În discuțiile despre impactul IA și al altor tehnologii avansate, auzim adesea argumentul că tehnologia în sine este neutră, și că beneficiile sale vor fi în mod natural distribuite în întreaga societate. Această perspectivă sugerează că inovația tehnologică este inerent bună și că problemele apar doar din cauza utilizării greșite a tehnologiei. Realitatea, însă, este mult mai complexă. Tehnologia nu există într-un vid; ea este creată și implementată într-un context social, economic și politic specific. Modul în care o tehnologie este concepută, dezvoltată și utilizată reflectă valorile, prioritățile și structurile de putere existente în societate. 

În cazul IA, această dinamică devine deosebit de evidentă. Sistemele de IA sunt antrenate pe seturi de date care pot conține prejudecăți istorice și sociale. Algoritmii sunt proiectați de echipe care pot să nu fie reprezentative pentru diversitatea societății în ansamblu. Deciziile privind ce probleme să abordeze IA și cum să fie implementată sunt luate adesea de un grup relativ restrâns de companii și indivizi. Toate acestea înseamnă că impactul IA asupra societății nu va fi uniform sau “neutru”. În schimb, este probabil să reflecte și potențial să amplifice structurile de putere și inegalitățile existente, dacă nu suntem atenți și proactivi în abordarea acestor probleme. 

Un exemplu concret al acestei dinamici poate fi văzut în modul în care beneficiile economice ale IA sunt distribuite. Când o piață este marcată de inovație bazată pe IA, câștigurile tind să meargă în mod disproporționat către companiile care au capacitatea de a monetiza la maximum noua tehnologie. Acest lucru poate duce la crearea de monopoluri sau oligopoluri, consolidarea puterii de piață a marilor companii tehnologice și adâncirea disparităților economice. 

Pentru viitorii lideri de afaceri, înțelegerea acestei dinamici este esențială. Ei vor trebui să navigheze într-un peisaj competitiv în care avantajele tehnologice pot crea rapid poziții dominante pe piață. În același timp, vor trebui să fie conștienți de responsabilitățile sociale și etice pe care le implică dezvoltarea și implementarea tehnologiilor IA. Mai mult decât atât, liderii de afaceri vor avea un rol crucial în modelarea modului în care beneficiile IA sunt distribuite în cadrul organizațiilor lor și în societate în general. Vor trebui să ia decizii dificile cu privire la modul în care să echilibreze eficiența și productivitatea cu considerentele etice și de echitate. O abordare responsabilă ar putea implica investiții în programe de recalificare pentru angajații ale căror roluri sunt afectate de IA, colaborarea cu instituții educaționale pentru a pregăti forța de muncă viitoare, sau chiar sprijinirea unor politici publice care să asigure o distribuție mai echitabilă a beneficiilor tehnologiei. 

În cele din urmă, mitul neutralității tehnologice trebuie înlocuit cu o înțelegere mai nuanțată a modului în care tehnologia interacționează cu și influențează structurile sociale și economice. Numai prin

recunoașterea acestei realități complexe pot viitorii lideri de afaceri să navigheze cu succes și responsabil în era IA. 

Automatizare versus Augmentare: O alegere critică 

În centrul dezbaterii despre impactul IA asupra forței de muncă se află o alegere fundamentală: vom folosi această tehnologie pentru a automatiza complet sarcinile umane sau pentru a augmenta și îmbunătăți capacitățile oamenilor? Este important de menționat că aceste două abordări nu sunt mutual exclusive. În practică, multe organizații vor implementa probabil o combinație de automatizare și augmentare, în funcție de natura specifică a diferitelor sarcini și roluri. Cu toate acestea, echilibrul general între aceste două abordări va avea un impact semnificativ asupra viitorului muncii și al economiei. 

Pentru viitorii lideri de afaceri, navigarea în această alegere va fi o provocare crucială. Ei vor trebui să evalueze cu atenție diferitele opțiuni, luând în considerare nu doar beneficiile pe termen scurt pentru propriile organizații, ci și implicațiile pe termen lung pentru angajații lor, industriile lor și societatea în ansamblu. 

O abordare strategică ar putea implica: 

• Evaluarea atentă a sarcinilor și rolurilor din organizație, pentru a determina unde automatizarea ar aduce cele mai mari beneficii și unde augmentarea ar fi mai valoroasă. 
• Investiții în programe de formare și dezvoltare pentru a ajuta angajații să lucreze eficient alături de sistemele IA, mai degrabă decât să fie înlocuiți de acestea. 
• Crearea de noi roluri și oportunități de carieră care să valorifice capacitățile unice ale oamenilor atunci când sunt augmentate de IA. 
• Colaborarea cu instituții educaționale și de formare pentru a se asigura că forța de muncă viitoare este pregătită să lucreze eficient într-un mediu augmentat de IA. 
• Implicarea în dialoguri cu factorii de decizie politică și alte părți interesate pentru a forma politici care să încurajeze o abordare echilibrată și responsabilă a implementării IA. 

Natura unică a perturbării cauzate de IA 

În timp ce discutăm despre impactul IA asupra ocupării forței de muncă și a economiei, este crucial să înțelegem de ce această transformare tehnologică este fundamental diferită de cele anterioare. Deși istoria ne oferă exemple de revoluții tehnologice care au perturbat piețele muncii – de la revoluția industrială la era computerelor – perturbarea cauzată de IA are caracteristici unice care o fac potențial mai profundă și mai disruptivă. 

Spre deosebire de inovațiile tehnologice anterioare care au automatizat, în principal, munca fizică și sarcinile repetitive, IA vizează direct abilitățile cognitive care au fost până acum domeniul exclusiv al oamenilor. Aceasta include nu doar procesarea informațiilor și luarea deciziilor de rutină, ci și sarcini care necesită judecată, creativitate și interacțiune socială complexă. Acest lucru înseamnă că IA are potențialul de a perturba o gamă mult mai largă de ocupații, inclusiv multe care au fost considerate anterior “sigure” față de automatizare. Viteza cu care IA progresează și se răspândește este fără precedent. În timp ce revoluțiile tehnologice anterioare s-au desfășurat pe parcursul mai multor decenii sau chiar secole, permitând societății și economiei să se adapteze treptat, progresele în IA se produc într-un ritm mult mai rapid. Această viteză de schimbare prezintă provocări semnificative pentru indivizi, organizații și societăți în ceea ce privește adaptarea și reorientarea.

Natura IA ca tehnologie de uz general înseamnă că impactul său se va face simțit în aproape toate sectoarele și industriile. Nu este vorba doar de înlocuirea unor anumite tipuri de muncă sau de transformarea unor industrii specifice; IA are potențialul de a reconfigura fundamental modul în care lucrăm, producem și interacționăm în întreaga economie. 

Pentru viitorii lideri ai lumii afacerilor, înțelegerea acestei naturi unice a perturbării cauzate de IA este esențială pentru a naviga cu succes în peisajul economic în schimbare. Ei vor trebui să fie pregătiți pentru schimbări rapide și profunde în modelele de afaceri, structurile organizaționale și cerințele de competențe. Mai mult decât atât, vor trebui să fie capabili să anticipeze și să se adapteze la schimbări care pot părea contra-intuitive sau fără precedent. 

O implicație cheie a acestei perturbări unice este necesitatea unei abordări proactive și strategice a dezvoltării forței de muncă. În loc să reacționeze la schimbările tehnologice, pe măsură ce acestea apar, organizațiile vor trebui să anticipeze schimbările viitoare și să înceapă să–și pregătească forța de muncă cu mult înainte ca acestea să devină realitate. Acest lucru ar putea implica investiții semnificative în programe de recalificare și perfecționare, precum și o regândire fundamentală a modului în care sunt structurate rolurile și echipele. 

O altă implicație importantă este necesitatea unei colaborări mai strânse între sectorul privat, guverne și instituții educaționale. Dată fiind amploarea și viteza schimbării, nicio entitate singură nu va putea aborda, în mod adecvat, provocările și oportunitățile prezentate de IA. În schimb, va fi nevoie de un efort coordonat pentru a asigura că forța de muncă este pregătită pentru viitor, că sunt create noi oportunități economice și că beneficiile IA sunt distribuite în mod echitabil. 

Pentru liderii afacerilor de mâine, acest lucru înseamnă că vor trebui să privească dincolo de granițele propriilor organizații și să se implice activ în dialoguri și parteneriate mai ample cu factorii de decizie politică, instituțiile educaționale și alte părți interesate. Ei vor avea un rol crucial în modelarea politicilor și programelor care vor determina modul în care societatea se adaptează la era IA. 

Concluzie și câteva sfaturi utile pentru viitor 

Dacă ar fi să construim un traseu de parcurs pentru cineva care vrea să înțeleagă mai bine lumea de mâine și să poată integra în deciziile sale perspectivele pe care le anticipează despre viitor, am putea gândi câțiva pași utili: 

1. Cultivarea unei mentalități de învățare continuă: dat fiind ritmul rapid al schimbării tehnologice, liderii vor trebui să se angajeze în învățare și adaptare continuă. 
2. Dezvoltarea unei înțelegeri nuanțate asupra fenomenului inteligenței artificiale. Nu e doar o modă, nu e aici să dispară peste un an sau doi, e aici să rămână și să transforme lumea din temelii. Liderii vor trebui să depășească entuziasmul sau temerile superficiale legate de IA și să dezvolte o înțelegere profundă a capacităților, limitărilor și implicațiilor sale. 
3. Promovarea unei culturi de inovație și experimentare în organizațiile din care fac parte. Chiar dacă în multe locuri se construiește un PR agresiv, bazat pe mantra culturii inovării și experimentării permanente, de data aceasta va fi nevoie de aplicarea reală a acestor valori, dincolo de nevoile de PR. Companiile vor trebui să fie agile și dispuse să experimenteze cu noi aplicații și modele de afaceri bazate pe IA, construind scenarii complexe, menite să testeze perseverența, sustenabilitatea și riscurile inerente noilor direcții. 
4. Prioritizarea eticii și responsabilității vor trebui să devină similare prioritizării aplicării legii. Măcar de frica unor efecte potențial districtive, liderii vor trebui să se asigure că implementarea

IA în organizațiile lor este ghidată de considerente etice puternice și un sentiment de responsabilitate socială. 

5. Adoptarea unei perspective globale cu privire la schimbările tehnologice și direcția de evoluție a afacerilor. Liderii vor trebui să înțeleagă implicațiile globale ale IA și să navigheze într-un peisaj geopolitic complex, marcat de soluții diverse și de implicații etice, juridice și sociale greu de anticipat. 
6. Va fi nevoie de colaborare între sectoare și discipline. Abordarea provocărilor și oportunităților erei IA va necesita colaborare între sectorul privat, guverne, mediul academic și societatea civilă. Fără o astfel de colaborare, riscurile unui context în care tehnologia produce efecte nedorite cresc extrem de mult. 

În afaceri, nu trebuie să existe soartă. Viitorul nu trebuie să fie predeterminat, ci modelat de scenarii, experimente, încercări și decizii pe care liderii de astăzi ar trebui să le ia, asumându-și rolul de gardieni ai unui viitor în care nu profitul și cota de piață ar putea conta, ci modul în care, nu mulți ani mai târziu, acele companii rămân relevante în piață sau devin istorie.