Despre
Autor:Analiza
În 1903 Henry Ford în vârsta de 40 de ani a pus bazele gigantului Ford Motor Company. Cu 8 ani înainte, în 1896, el a dezvoltat primul său vehicul fără cai, pe care l-a numit Quadriciclu. În 1908, Ford a proiectat Modelul T care a schimbat total dinamica pieței, devenind dintr-un produs de lux accesibil doar aristocraților sau industriașilor foarte bogați, un produs popular destinat utilizării în masă.
Modelul T a scris istorie, devenind atât de popular încât Ford nu reușea să țină pas cu cererea. Din acest motiv, a apărut prima linie de asamblare care reducea semnificativ timpul petrecut de un lucrător pentru a monta piesele cât și costul final. Astfel a apărut și conceptul de “economy at scale”, prețul devenind avantajos pentru clienți, scăzând continuu de la 850$ la lansare până la 300$ după câțiva ani.
Apariția automobilului a generat schimbări economice și sociale succesive, ducând la dezvoltarea infrastructurii rutiere, la apariția lanțurilor de distribuție și a industriilor conexe, la inovații multiple în management și în modul de lucru (Ford a fost cel care a dublat salariile muncitorilor săi pentru a preveni atriția și a înființat un departament sociologic în fabrică). Pe plan social, dintr-o dată oamenii aveau posibilitatea să călătorească, să viziteze și alte locuri, nu doar satul învecinat, să aibă acces la mărfuri pe care nu și le imaginaseră, să cunoască obiceiuri și culturi îndepărtate.
Tot la începutul secolului al XX-lea, sfârșitul secolului al XIX-lea Nikola Tesla și Thomas Edison au fost pionieri in domeniul electricității. Am putea considera electricitatea una dintre cele mai importante invenții din epoca modernă, viața noastră actuală fiind de neimaginat fără lumina electrică și fără toate aparatele electrice care ne înconjoară.
Înainte de electricitate, viața omului era dependentă de lumina naturală, de ritmurile circadiene. De altfel, se pare, că și somnul nocturn era împărțit în două, pe la mijlocul nopții oamenii fiind treji pentru câteva ore pe care de obicei și le petreceau în rugăciune. Apariția electricității ne-a eliberat de dependența de lumina solară și ne-a ușurat viața substanțial.
Telefonul și Radioul sunt alte două invenții care au apărut la începutul secolului al XX-lea care au facilitat comunicarea și circulația informației.
Toate aceste invenții au produs și schimbări în structura socială, vechea aristocrație a decăzut, marii industriași luându-i locul aproape peste noapte.
Astăzi, viața noastră pare de neconceput fără aceste invenții însă nu așa a fost întotdeauna.
Efervescența inovativă de la începutul secolului al XX-lea, care a transformat societatea omenească mai mult decât au transformat-o secolele anterioare a avut adepții săi, însă și foarte mulți critici. Încă există comunități care refuză să folosească tehnologia deja veche pentru noi, cea mai cunoscută fiind comunitatea Amish. Această comunitate prețuiește viața rurală, munca manuală, ei merg în continuare cu căruțele trase de cai, nu au telefoane, electricitate și nu frecventează școala publică.
La începutul anilor 1900 comunitatea Amish nu era atât de ciudată și singulară ca acum ci existau foarte mulți oameni care nu înțelegeau noile invenții, le considerau inutile, ba chiar periculoase. Aceștia își simțeau amenințat modul de viață iar unii dintre ei chiar și-au pierdut mijloacele de a-și câștiga traiul, micile ateliere meșteșugărești fiind în masă înlocuite cu fabrici și cu liniile de asamblare automate.
Lumea se mișca prea repede iar oamenii nu erau pregătiți să îmbrățișeze noile inovații tehnologice și sociale. Tocmai de aceea, începutul secolului al XX-lea a coincis cu apariția marilor mișcări ideologice, comunismul și fascismul. Doctrina fascistă, naționalistă face apel la simbolurile culturale arhaice împrumutate fie din spațiul roman (acvila, salutul hitlerist, ș.a.) fie din mediul rural (legionarii se îmbrăcau în costum popular etc). Sentimentul de neadaptare la realitatea curentă îi determina pe oameni să devină nostalgici și să considere că tot ce era înainte era mai pur, mai bun, mai autentic.
Cea de-a doua doctrină, comunismul, a speculat și ea sentimentele de neadaptare, inalienare însă într-un alt mod. Comuniștii negau trecutul și își doreau să construiască o lume mai bună în care diferențele de clasă ar fi anihilate. În fapt clasele s-au inversat, însă diferențele au rămas.
Urmările celor 2 ideologii le cunoaștem cu toții: 2 războaie mondiale, al doilea ideologic 100%, un război rece, împărțirea Europei și a lumii în două, milioane de morți și de destine spulberate.
Tehnologia era cunoscută însă la fel ca Ford, Steve Jobs a fost primul care și-a propus ca fiecare american să aibă un computer acasă. Până atunci computerele erau văzute ca fiind utile în firme, pentru calcule complicate, IBM dominând piața computerelor de tipul mainframe.
La finalul anilor ’70, în anii ’80, foarte puțini erau cei care își doreau un computer acasă, nu-i înțelegeau utilitatea și nu vedeau de ce ar da banii pe el. În plus prețul era prohibitiv pentru cei mai mulți americani. IBM a fost cel care a început sa vândă PC-uri în serie însă cel care a jucat un rol determinant în adopția acestuia a fost Apple, deoarece Steve Jobs, la fel ca și Henry Ford a înțeles care sunt mecanismele psihologice necesare adopției unei inovații.
În 1960 ARPA (Advance Research Projects Agency), o organizație care făcea parte din structurile militare ale USA a pus bazele internetului așa cum îl știm azi. Au mai trecut 40 de ani până când internetul a devenit popular și accesibil publicului larg. În 2005, 16% din populația globului utiliza internetul iar în 2019 procentul ajunsese la 53,19%.
Internetul a facilitat apariția rețelelor sociale, lucrul la distanta (sau telework), comunicarea globală, circulația informației dar și a manipulărilor.
Impactul internetului în viețile noastre este imens și aduce atât schimbări economice cât și sociale de amploare. Televiziunea și presa scrisă, care au dominat media aproape un secol, sunt în declin, munca de la distanță facilitează contractele internaționale (practic poți lucra pentru anumite entități fără să te fi întâlnit fizic cu colegii niciodată), rețelele sociale pot deveni catalizator al nemulțumirilor sau instrumente de manipulare. Au apărut meserii ca influencer, blogger, youtuber și altele, pe când meseriile clasice sunt în declin, unele chiar dispărând. Dacă în anii 1950, 1960 marea masă a populației lucra în fabrică sau în agricultură, acum foarte mulți lucrează în servicii sau comerț.
La fel ca la începutul secolului trecut, au apărut noi miliardari, topul celor mai bogați oameni fiind dominat de mogulii din domeniul IT si tehnologic (Elon Musk, Bill Gates, Larry Page, Jeff Bezos, Mark Zuckerberg).,
Lumea se schimbă într-un ritm amețitor iar cei mai mulți oameni nu reușesc să țină pasul cu ea.
În tot acest tumult informațional și social, în toată această efervescență tehnologică, omul al cărui creier a evoluat în milenii, se simte debusolat, amețit, nesigur, înspăimântat. Și atunci ca și bunicii sau părinții lor de la începutul secolului al XX-lea, caută răspunsuri în reperele strămoșești. Viața înaintașilor noștri ne pare mai frumoasă, mai simplă, mai lipsită de probleme.
Pe acest teren au apărut mișcări naționaliste și doctrine periculoase. Lumea pare că devine din ce în ce mai puțin democrată, drepturile omului din ce in ce mai puțin respectate. Regimurile autocrate par a fi din ce în ce mai ușor de acceptat și digerat, poate și pentru că în confuzia generată de șuvoiul de informații și de schimbările tehnologice la care încă nu ne-am adaptat, ideea unui conducător care să decidă pentru noi și care să țină lucrurile sub control este din ce în ce mai apetisantă.
Dacă ne uităm la istorie, ceea ce s-a întâmplat la începutul secolului al XX-lea a fost o catastrofă.
Evenimentele politice și sociale din ultima perioadă mă fac să cred că ne aflăm pe aceeași pantă naționalistă care a dus la cele două războaie mondiale și la regimurile comuniste.
De altfel, potrivit Statista, pare că democrația se află în declin pentru prima dată după prăbușirea Cortinei de Fier.
Ne aflăm pe o traiectorie periculoasă sau nu? Cele două războaie mondiale au fost un accident irepetabil sau o consecință predictibilă a dezvoltării tehnologice fără precedent de la începutul secolului trecut? Va ști omenirea să privească înapoi, să învețe din greșelile trecutului pentru a nu le mai repeta?
Probabil viitorul apropiat ne va răspunde la toate aceste întrebări. Sper ca într-un mod pozitiv
