Interviu
Reporter (R): Ileana Botez apare frecvent în ziarele de business, la evenimentele importante din lumea de afaceri și este un profesionist al pieței de capital. Așadar, cine este Ileana Botez?
Ileana Botez (IB): Ileana Botez este o persoană care lucrează de foarte mulți ani în piața de capital, încă de la începuturile acesteia, de fapt chiar de la momentul construcției viitoarei burse de valori, deoarece a făcut parte din echipa care a pus umărul la înființarea și dezvoltarea bursei.
Viața mea profesională este aproape în totalitate dedicată pieței de capital. Sunt economist și jurist. Eu am terminat în 1992 prima facultate, Finanțe-Bănci din cadrul ASE București. Mi-am început cariera în domeniul de cercetare deoarece am lucrat în Institutul Național de Preturi și Probleme Valutare, am lucrat apoi la Banca Națională iar din 1995 m-am mutat la bursă.
Facultatea de Drept am făcut-o pentru că este facultatea pe care mi-am dorit-o încă de când eram copilă. Dar, dat fiind faptul că în anul 1986 la Drept erau mediile foarte mari și nu m-am împăcat niciodată cu Filosofia care era disciplină de examen, am făcut Dreptul ca a doua facultate mulți ani mai târziu. Până la urmă, activitatea mea la bursă ținea mult de latura legală prin prisma faptului că, în cadrul bursei de la început și până în 2013, m-am ocupat de acționari, consiliul de administrație. Tocmai de aceea am simțit nevoia să fac și a doua facultate. Apoi, între 2005-2007 am făcut MBA Româno-Canadian, mai ales că bursa noastră a fost făcută cu sprijin canadian.
Mai apoi am devenit și formator pentru că întotdeauna am fost foarte aproape de tot ce înseamnă educație. Am ținut în mod constant, încă din 1995, cursuri de pregătire pentru agenți pentru valori mobiliare sau persoanele fizice care aveau conexiune cu bursa și chiar pentru personalul societăților de brokeraj. Am susținut cursuri și programe de educație financiară și, în acest fel, am ajuns în acești ani să văd peste 20.000 persoane de la copii de gimnaziu, până la studenți din universități și angajați din cadrul multor companii de renume. Sub umbrela BVB continuăm încă acest program de educație financiară, “Fluent în Finanțe” care a avut ca și clienți de la societăți comerciale multinaționale mari, case de avocatură și până la simple persoane fizice care și-au dorit să învețe mai mult despre cum să-și gestioneze finanțele.
R: Ceea ce știe marea majoritatea despre bursă este ce se vede în filme – fie sălile acela pline de brokeri, ecrane gigant pe care se derulează prețuri ale acțiunilor în timp real… Care este de fapt realitatea, dar, te rog să o explici în limbaj accesibil celor care nu au cunoștințe despre ce înseamnă piața de capital?
IB: Bursa este de fapt locul în care se întâlnesc persoanele fizice și persoanele juridice sau companiile. Cu alte cuvinte, cei care au economii pe care doresc să le investească și, pe cealaltă parte, societăți care doresc să se dezvolte și au nevoie de resurse financiare.
Ca acționar într-o societate care este listată tu, de fapt, ajungi să deții un anumit procent, mai mic sau mai mare din societatea listată și în același timp poți să te bucuri de obținerea de dividende atunci când societatea performează și oferă dividende acționarilor. Pe de altă parte, ca și acționar, valoarea acțiunilor tale din portofoliu la societatea care ești acționar înregistrează creșteri sau descreșteri. Poți să beneficiezi deci și de creșterea acțiunilor ceea de crește automat valoarea portofoliului tău.
Aș putea spune că Bursa îți oferă posibilitatea obținerii unei independențe financiare pentru că este o tipologie de investiție.
R: Continuând ideea, care sunt modalitățile prin care cineva poate câștiga bani la bursă?
IB: Atunci când vorbim despre bursă, vorbim despre investiție în primul rând. Multă lume folosește expresia ”jucăm la bursă” într-un mod greșit deoarece nu este un joc de noroc.
În primul rând investești în instrumente financiare care au o bază în spate iar cele mai importante instrumente financiare tranzacționate la nivel mondial sunt acțiunile și obligațiunile. La momentul de față, la nivel mondial sunt tranzacționate un număr de 59.400 de acțiuni iar valoarea acestor acțiuni este de 122 trilioane de dolari.
Revenind la întrebare, în cazul acțiunilor avem două tipuri de potențiale câștiguri: dividendele și evoluția prețurilor.
Obligațiunile, pe de altă parte, sunt tranzacționate procentual și sunt instrumente cu venit fix care atrag investitorii pentru că, în general, au o rată a dobânzii mai mare decât cea pe care poți obține din dobânda bancară, dar odată cu acestea, atrag și un anumit grad de risc.
În schimb, obligațiunile emise de state sunt mai sigure pentru că, dacă este să vorbim istoric, în ultima o sută de ani, o singură țară a dat faliment și atunci șansele de a pierde sunt mai scăzute și garantează obținerea unui randament fix pe un anumit număr de ani.
Dacă vorbim despre acțiuni emise de societăți private, gradul de risc este mai ridicat iar acest risc depinde de maturitatea societății și de evoluția societății în general. Putem vedea că în ultimele luni piața de capital a fost ușor afectată de ceea ce s-a întâmplat cu Ucraina și Rusia, fără a putea spune că societățile respective au avut probleme financiare. Faptul că ești acționar și prețul acțiunii scade în piață, în primă instanță nu are niciun fel de impact asupra societății. Vorbim despre modul în care investitorii acționează la stimuli de natură inclusiv? politică sau socială. În cazul unui război, de pildă, toate entitățile sunt afectate, fără a fi probleme financiare sau de performanță în cadrul societății.
R: Ce se întâmplă cu o societate ale cărei acțiuni scad? Performanțele ei economice sunt afectate?
IB: Prețul în piață al acțiunilor listate este, de multe ori, rezultatul emoției fără ca performanța societății să fie afectată: una este contabilitatea, alta este prețul în piață. Cu alte cuvinte, nu există o legătură directă între ceea ce se întâmplă în piață cu situația financiară a societății. Sunt două scenarii paralele: pe de o parte societatea comercială care funcționează din punct de vedere economic având un număr de clienți și furnizori și, pe de altă parte, modul în care este văzută societatea în piață. Bineînțeles că, în alte cazuri, există influențe directe între performanțele financiare ale societății și prețul acțiunilor.
Când vorbeam despre factorul emoțional, de pildă, putem privi momentul în care s-a întâmplat ce s-a întâmplat în Ucraina: toată lumea a început să vândă gândindu-se că se va întâmpla ceva foarte rău și vor rămâne blocați în societăți care ar putea fi afectate, direct sau indirect de incidentul din Ucraina. Așadar, în primă etapă au scăzut prețul acțiunilor pe bursă pentru că lumea s-a speriat. Dar, economic vorbind, societățile listate nu aveau nicio problemă.
Dacă excludem factorul emoțional, în general, prețul acțiunile scade în momentul în care este o presiune mare pe vânzare, iar presiune mare pe vânzare este în momentul în care este o problemă în societate: fie că le-au scăzut vânzările, fie că au costuri prea mari, fie că nu fac ceea ce au spus că fac, fie schimbări în managementul societății.
R: Există uneori percepția că bursa poate fi manipulată. Una dintre percepții este că, pe piața bursieră, jocurile le fac ”rechinii mari” iar cei mici sunt victime sigure. Ce ne poate spune un profesionist al bursei?
IB: Poate că impresia aceasta că piața poate fi manipulată vine de la faptul că, din păcate, pentru că piața noastră de capital, a existat o piață Rasdaq din 1996 până în 2015 la care s-au listat societățile care au trecut prin procesul de privatizare în masă iar acolo s-au întâmplat niște lucrurile nelalocul lor mulți ani de zile. De acolo vine acest lucru.
Dacă este să vorbim despre realitatea de astăzi, manipularea este un lucru foarte greu posibil. Manipularea înseamnă să vină un acționar important dintr-o societate și să introducă un preț de vânzare cu intenția de a împinge în jos prețul acțiunilor. Doar că în piața reglementată nu se pot introduce prețuri de vânzare mai mici sau mai mari de plus/minus 15%. Deci o acțiune nu poată să scadă sau să crească zilnic mai mult de 15%. Iar ca să manipulezi înseamnă să ai un procent foarte mare din societate și să vrei să împingi prețul acțiunii în jos dar, pe de altă parte, trebuie să ai și cumpărător. Mai mult, trebuie spus că procentele mari nu se pot tranzacționa prin piață. Deci, manipularea e greu posibilă pe piață. Este foarte greu să influențezi prețul. Totul este atât de reglementat încât este aproape imposibil să se întâmple așa ceva.
Orice incident s-ar putea întâmpla, imediat sesizează cineva neregula pentru că există foarte multe chei de control.
R: Schimbând registrul, cum se poate lista o societate la bursă? Este dificil procesul de listare? Care sunt pașii pe care o societatea comercială care performează într-un domeniu să fie listată la bursă și să atragă fonduri de pe piața de capital?
IB: Înainte de toate, trebuie să spunem că bursa are două piețe, două sisteme: o piață reglementată care este dedicată societăților mai mari și un sistem multilateral de tranzacționare (SMT) care are mai multe segmente de piață, iar unul dintre segmente de piață, cel dedicat acțiunilor se numește, ca brand, AERO. Pe lângă AERO mai mult și alte segmente acolo care sunt admise la tranzacționare, inclusiv obligațiunile. Pe segmentul AERO, criteriile sunt mai puțin exigente decât pe piața reglementată.
Dacă pe piața reglementată se impune un procent de 25% acțiuni disponibile la tranzacționare, pe SMT, procentul este de doar 10%. În general, pe SMT vorbim despre societăți care sunt IMM-uri mai mici – cu mai puțini angajați, au cifră de afaceri mai mică, au active nete totale mai mici, societăți care nu îndeplinesc criteriile cerute pe piața reglementată.
Pentru că noi avem majoritatea societăților din segmentul IMM-urilor mici, în general listările din ultimii ani s-au făcut pe SMT. IMM-urile se listează în continuare și pentru că au ales să nu se mai ducă la bancă și să ia credite iar pentru a se capitaliza și pentru a se dezvolta au ales să cedeze o parte din afacere și să permită intrarea în acționariat a altor persoane fizice. Aceasta pentru că, în general, pe SMT vorbim despre investitori persoane fizice și mai puțin persoane juridice. De asemenea, trebuie menționat și faptul că, la investițiile pe sistemul SMT, gradul de risc este mai ridicat pentru că vorbim despre societăți mai tinere.
Procesul de listare al societăților nu este unul foarte complicat sau greu. Este necesară colaborarea cu un intermediar (consultant) și urmarea mai multor pași sub directa îndrumare a intermediarului.
Primul pas în vederea listării este transformarea unei societăți care este SRL în SA pentru că pot fi tranzacționate la bursă doar societățile pe acțiuni. Apoi trebuie să existe un audit financiar normal al societății pe minim un an de activitate în cazul tranzacționării pe SMT, respectiv în cazul admiterii pe piața reglementată se impune un audit pe o perioadă de trei ani care respectă normativele și cerințele IFRS.
De asemenea, societățile care urmează să fie listate trebuie să aibă un minim de 30 de acționari și să atingă acel free-float de 10% iar valoarea care rezultă din evaluare trebuie să fie de minim 250.000 Euro pentru listările pe SMT, respetiv un minim de un milion Euro pe piața reglementată. Practic, înainte de listare, acționarii inițiali ai societății vând către alți investitori printr-o ofertă care se numește plasament privat și se adresează unui maxim de 150 de investitori persoane fizice și juridice. Iar acest plasament privat se face prin intermediul societăților de brokeraj care au clienți în portofoliu cărora le permit să investească în acțiunile societăților care se listează prin acest plasament privat. De regulă, acest plasament privat se face prin platforma pusă la dispoziție de către bursă, în sistemul oferit de către noi fiind plasate aceste ordine de subscriere în plasamentul respectiv. După finalizarea perioadei alocate acestui plasament, investitorul rămâne cu acțiuni la respectiva societate, fie cu numărul de acțiuni ales la început, fie cu mai puține în cazul în care există supra-subscrieri. Cât privește valoarea acțiunilor, aceasta este stabilită de către intermediar împreună cu societatea care se listează iar prețul, de regulă, este rezultanta analizei societății din toate punctele de vedere.
R: În ultimii ani, prețul acțiunilor listate la Bursă au tot crescut pe fondul unei lichidități crescute în piață și pe fondul unei apetențe din ce în ce mai crescute a românilor pentru investiții. Consideri că prețul acțiunilor este supra-evaluat, așa cum spun multe voci din mediul de business?
IB: Mai întâi, trebuie să precizez că există în continuare foarte mulți bani în piață. Cât privește întrebarea dacă prețul este supra-evaluat, noi ca bursă nu avem cum să ne pronunțăm asupra acestui lucru. Noi ne îngrijim ca societățile care vin și sunt admise la tranzacționare să îndeplinească condițiile care sunt prevăzute în reglementări. Noi suntem partea neutră. Cu toate acestea, oricine poate observa că prețul acțiunilor rezultă din anumite plasamente. În momentul plasamentului, investitorul are acces la informații complete despre societatea respectivă, despre modul în care performează, inclusiv la informații financiare complete, astfel că decizia de a plăti un anumit preț este una asumată în baza acestor informații.
Cât privește prețul unei acțiuni după listarea ei, în general acestea au avut evoluții pozitive iar în unele cazuri prețul unei acțiuni a fost mult mai mare decât prețul din ofertă încă din prima zi de tranzacționare. Apoi, investitorii reacționează în funcție de evoluția societății care este prezentată periodic investitorilor deoarece societățile listate au obligația de transparență și de raportare a situațiilor economice sau orice tip de situație care poate influența evoluția afacerii.
Întorcându-ne la faptul că o acțiune este supra-evaluată sau nu, acest lucru trebuie privind din mai multe perspective, nu poate fi privit unilateral: au fost situații în care după câteva zile prețul unei acțiuni se dusese destul de sus, semnificativ mai sus decât prețul din ofertă, și apoi a început să mai scadă. Există astfel de situații. Dar ca să vezi efectiv de ce s-a întâmplat asta și ca să spui că, da, este supraevaluată trebuie să analizezi din mai multe puncte de vedere: comparativ cu alte societăți din același domeniu de activitate și aici nu numai în România, ci și în afară pentru că sunt mai mulți indicatori care îți pot da informații. Sunt mai multe aspecte de luat în calcul, dar în primul rând, ca investitor, analizezi ce a făcut societatea după ce s-a listat, cum a performat după ce s-a listat, ce s-a schimbat în cadrul societății, dacă au apărut informații noi despre societate, dacă s-au întâmplat lucruri bune, lucruri mai puțin bune. Nu e suficient să tragi niște concluzii în mod unilateral.
R: Mai concret, cum poate cineva să devină investitor la bursă. Dacă cineva are economii pe care vrea să le investească, ce ar trebui să facă, la ce ar trebui să se uite un potențial investitor? Am posibilitatea eu ca persoană fizică să investesc direct dau trebuie să fac printr-un intermediar lucrul acesta?
IB: Pe piața de capital, investițiile trebuie făcute printr-un intermediar. Cu alte cuvinte, primul pas este deschiderea unui cont de tranzacționare la o societate de brokeraj. Există societăți de brokeraj care sunt specializate pe retail, deservind de regulă persoane fizice.
Totuși, pentru o persoană care știe foarte puțin despre piața de capital, prima recomandare pe care o fac este să apeleze la un fond de investiții sau de pensii în primă instanță. Adică să-i lase pe alții să facă în locul lor operațiunile pe piața de capital pentru că atât fondurile de investiții cât și fondurile de pensii investesc pe lângă depozitele la bancă și în instrumente financiare locale și internaționale. Pentru cineva care este la început de drum și vrea să facă investiții, primul pas din punctul meu de vedere sunt unitățile de fond de la fondurile de investiții și fondurile de pensii. Acest lucru trebuie făcut în funcție de profilul investitorului: sunt investitori care sunt mai temători și nu le place riscul și atunci la recomandarea celor care administrează fonduri de investiții sau fonduri de pensii investesc într-un anumit timp de fond cu o anumită structură. Pe de altă parte, cei care au o apetență mai ridicată pentru risc pot investi în fonduri care investesc numai în acțiuni.
Apoi, în momentul în care capeți mai multă încredere și înțelegi mai bine sistemul, poți să te duci să faci și alte investiții, să-ți diversifici portofoliul. Deci, pe lângă fondurile investiții sau pensii, poți să te duci să-ți deschizi un fond de tranzacționare la un intermediar, la o societate de brokeraj și acolo persoane specializate, la solicitarea ta, fac tranzacțiile pentru tine. Pentru început, recomandarea este să te consulți cu brokerii și să te ajute în acest demers pentru că este necesar de un sprijin din partea unor profesioniști. Mai apoi, trebuie spus că există de exemplu fonduri de tranzacționare discreționare în care pur și simplu îi dai dreptul unei persoane din partea brokerului să facă investiții la discreție ținând cont de anumite principii și în funcție de ceea ce îți propui tu să obții. Este important acest aspect: orice broker este obligat de legislație să-ți facă un profil de risc și să te întrebe ce îți dorești și apoi, în funcție de acel profil de risc, face investițiile în numele tău.
R: Cât de rentabilă este pentru un investitor prudent piața de capital comparativ cu alte posibilități de investire gen depozite bancare, investiții imobiliare sau altele de acest fel?
IB: Diferențele sunt foarte mari și aici vorbesc cifrele: dacă ne uităm în ultimii zece ani, să spunem, pe piața de capital din România, creșterile au fost foarte mari. Au fost ani, cum a fost și anul trecut, cu creșteri de peste 35% la acțiunile care sunt în indicele cel mai important al bursei, indicele BET. Cine a investit în acțiuni ale indicelui BET, în toate acțiunile, a avut un randament de peste 35% în 2021 iar randamentele au fost foarte bune în toți acești ultimi ani, nu doar anul trecut.
Asta nu înseamnă încă că trecutul nu-ți garantează viitorul, drept dovadă se vede ce s-a întâmplat în acest an când acțiunile au scăzut. Important e să spunem că informațiile despre evoluția prețului la acțiuni sunt publice: dacă investești în indicele BET, de exemplu, poți vedea în fiecare zi cum îți evoluează portofoliul în funcție de investițiile făcute pentru că procentul de creștere apare zilnic pe pagina de internet a Bursei.
R: Dacă Ileana Botez ar fi în situația de a investi personal mâine un milion de euro, în ce i-ar investi?
IB: Eu aș investi în primul rând în fonduri de investiții și fonduri de pensii. Apoi aș face economii la bancă pentru că, în general, structura unui portofoliu îți spune că este bine să ai undeva în jur de 10-15 la bancă chiar dacă randamentul depozitelor la termen este scăzut. Deci aș investi în unități de fond la fonduri de pensii și fonduri de investiții în funcție de profilul meu care este unul profil destul de agresiv (adică care vrea să aibă mai multe acțiuni în portofoliu) aș investi la bursă, în indicele BET, pentru că acolo sunt cele mai importante societăți.
În general, un investitor trebuie să se gândească și să își facă o structură de portofoliu care să respecte principiul ”să nu-ți ții toate ouăle în același coș”. Trebuie să le ții separat. De ce să se investească în mai multe acțiuni? Pentru că viața ne arată că sunt ani în care anumite societăți performează bine și alte societăți performează mai puțin bine dar, întotdeauna, importantă este media. De aici și importanța de a face investiția într-un indice iar indicele cel mai important este BET-ul la noi care are deja 20 de acțiuni în coș.
Indicele BET este indicele care reprezintă cele mai importante acțiuni tranzacționate în România: avem și acțiuni de stat la societăți precum Transgaz, Romgaz, Conpet, Nuclearelectrica. De asemenea, avem și acțiuni private precum Medlife, One United Properties și bănci precum BRD sau Banca Transilvania. Așadar, în BET regăsim cele mai importante, cele mai mari și cele mai tranzacționate societăți din țară.
Drept urmare, poți face o analiză sau poți consulta rapoartele de investiții făcute de analiștii bursei și poți lua decizia de a investi sau dezinvesti având suficiente informații la dispoziție și inclusiv poți apela la asistență din partea unei persoane dedicate din partea societății de brokeraj.
În ceea ce privește BET-ul, evoluția lui se poate vedea în ultimii cinci ani. În general, tendința este de creștere deoarece BET-ul se manifesta la fel ca și ceilalți indici la nivel european și mondial. Având în vedere ce s-a întâmplat acum cu Ucraina și Rusia, vom vedea că mai toți indicii au aceeași tendință, de ușoară scădere, tendință care este în alte țări precum Polonia mult mai puternică decât la noi deoarece alte țări au o expunere mai mare la situația din Ucraina.
În general, pentru societățile care sunt în indicele BET nu avem motive să ne facem probleme: sunt printre primele în țară iar economic vorbind sunt societăți extrem de stabile și performante.
Un sfat personal: este important este să investești în mod continuu, pas cu pas, în acest fel încât să poți lua și la preț mai mare și la preț mai mic pentru a ajunge în final la un preț mediu ponderat al portofoliului pe fiecare instrument în parte cât mai bun. Altfel, dacă cumpărăm de la bun început și prindem un moment maxim, situația poate să nu fie foarte favorabilă. Trebuie reținut că investiția în piața de capital este o investiție pe termen mediu și lung, sunt niște bani de care uiți că există iar dividendele pe care le obții din acțiunile respective le reinvestești.
R: Ce ne poți spune despre profilul investitorului român și despre educația financiară la nivelul populației?
IB: În urmă cu ceva timp, profilul investitorului la bursă era cel a unei persoane cu vârsta între 35 și 45 de ani și cu un salariu lunar de peste 1000 euro. Acum situația s-a schimbat: sunt foarte mulți tineri care au investit în societățile noi, mai ales pe piața de SMT. Asta după ce unii s-au ars pe piața criptomonedelor și, urmare a experiențelor mai puțin bune, au început să se uite cu mai multă atenție și pe piața reală. Spun piața reală pentru că pe piața criptomonedelor nu există nicio bază pe când aici ai o bază economică în spate: ca investitor, devii acționar la o societate, deții o parte din societatea respectivă. Și am sesizat din ceea am mai discutat cu intermediarii că tinerii după 25-30 de ani încep să se intereseze mai mult de bursă. De ce? Pentru că s-au listat mai multe societăți în ultimul timp, pentru că multe dintre aceste societăți sunt atractive fie pentru că dau dividende, fie pentru că sunt din domenii de creștere, pentru că au văzut că și alții au câștigat și pentru că au văzut că tendința în general în ultimii ani a fost de creștere. Și, de asemenea, acești tineri au remarcat că pot să obțină mai mulți bani din investiții decât se pot obține de la bancă, inclusiv atunci când investești în obligațiuni de stat.
În ceea ce privește educația financiară la români, vreau să menționez un lucru pe care îl consider foarte grav: chiar zilele trecute m-am uitat pe statisticile Băncii Naționale și am remarcat că, în prezent, sunt 37 de miliarde de euro ale persoanelor fizice în depozite bancare la vedere.
Evident, este și un lucru bun în acest lucru pentru că, între depozitele persoanelor fizice/persoanelor juridice și creditele existente, este o diferenț foarte mare, deci, din punctul acesta de vedere, nu avem de ce să ne facem probleme, este multă lichiditate în piață. Ceea ce m-a îngrijorat să văd este faptul că foarte multe depozite sunt la vedere. Asta înseamnă că românii nu au mai depus în depozite la termen pentru că probabil că s-au gândit, având în vedere și ce s-a întâmplat în ultimele luni, să aibă posibilitatea să retragă banii cât mai ușor. Asta nu e ok: să nu țină banii la vedere ține de educație financiară. Atunci când retragi banii nu doar că nu primești nimic, dar trebuie să mai și dai comisioane, adică primești chiar mai puțin decât ai depus la bancă.
Informații utile atât pentru potențialii investitori, cât și pentru companii. Mulțumim, Ileana Botez pentru acest interviu!
