1. Prezentarea ta și a companiei în care lucrezi.  

Cariera mea profesională s-a desfășurat pe două coordonate care, deși par îndepărtate, converg astăzi într-o viziune unitară: infrastructura energetică și tehnologia cloud.

Primii ani – energie și inginerie
Imediat după licența în Inginerie Energetică m-am alăturat echipelor care proiectau și optimizau rețele de producere și distribuție a energiei electrice. M-a pasionat mereu ideea de fiabilitate la scară mare, așa că am continuat studiile cu un master dedicat analizei sistemelor energetice, unde am aprofundat modele de eficiență și control în timp real.

Pivotul spre IT – din tablourile de comandă la linii de cod
Expunerea constantă la sisteme industriale automatizate mi-a trezit interesul pentru software și interconectivitate. Decizia de a mă reloca la București a venit firesc: am început ca System Administrator și specialist în Technical Support, am trecut prin Software Development și Service Management, iar în cele din urmă m-am specializat în Cloud Architecture. Acest traseu mi-a oferit o înțelegere de 360° a ciclului de viață al unui serviciu digital – de la hardware la experiența utilizatorului.

Freelancing – laboratoare diverse, impact concret
În ultimii cinci ani am ales independența profesională, colaborând în calitate de consultant cu:

• Craftsman Plus (SUA) – start-up de advertising bazat pe sisteme automate orientate către client, unde am conceput infrastructuri multi-cloud cu disponibilitate ridicată;
• NATO și Comisia Europeană – dezvoltând proiecte de implementare modernizare a platformelor colaborative, cu cerințe stricte de securitate și reziliență.

Lucrând în medii atât de variate am constatat că expertiza tehnică produce valoare reală doar atunci când este dublată de leadership, claritate în comunicare și orientare spre rezultate de business.

Prezentul – la intersecția dintre Project Management și Arhitectură de Cloud
Astăzi îmbin cele două competențe care mă motivează cel mai mult: Managementul de Proiect și Cloud Architecture. Programul INDE MBA (anul I) îmi consolidează perspectiva strategică asupra antreprenoriatului și mă ajută să transform soluțiile tehnologice în inițiative sustenabile și profitabile.

Impactul pe care îl urmăresc

• În comunitatea de business: îmi doresc să demonstrez că o guvernanță tehnică riguroasă – completată de practici FinOps și de automatizare bazată pe AI – poate reduce timpul de lansare pe piață și poate aduce economii semnificative fără a compromite calitatea. Planul pe termen lung este să pot aduce plus valoare comunității de IT din România prin astfel de business-uri implementate în piață.
• În mediul academic: îmi propun să facilitez un dialog autentic între industrie și universitate, oferind studenților oportunități reale despre proiecte de infrastructură Cloud și AI la scară largă și, totodată, invitând cercetarea să alimenteze bune practici în domenii precum sustenabilitatea centrelor de date și AI-driven project governance.

De ce acest interviu?
Îmi doresc să ilustrez, pentru cititorii revistei BBS Review, cum Project Managementul și Arhitectura de Cloud crează o simbioză foarte atractivă și cum Inteligența Artificială accelerează convergența lor – influențând procese, competențe și, în final, oportunitățile de pe piața muncii. Sper ca experiența mea să ofere un reper practic pentru profesioniștii care navighează între discipline și caută să adauge valoare reală, atât în business, cât și în spațiul academic.

2. Cum definești, pe scurt, rolurile de Cloud Architect și Project Manager și unde se întâlnesc ele în proiectele moderne de transformare digitală?
   Cloud Architectul este „designerul” care alege materialele și trasează structura unei case inteligente: unde se află fundația, rețeaua electrică, senzori, panouri solare. Project Managerul este „dirigintele de șantier” care face programul echipelor, ține socoteala costurilor și se asigură că lucrările rămân în grafic. În proiectele digitale de astăzi cele două roluri se întâlnesc în fiecare decizie importantă: dacă arhitectul propune un serviciu nou, managerul calculează impactul în timp și buget; dacă managerul comprimă un termen, arhitectul ajustează planul tehnic. Practic, ei lucrează pe aceeași planșetă pentru a livra o soluție care funcționează, ajunge la timp și nu depășește costul.
3. De ce este important ca un specialist în cloud să înțeleagă și principiile de Project Management atunci când coordonează inițiative complexe?
   Pentru că un proiect cloud nu mai înseamnă doar servere și linii de cod. Înseamnă și reguli de confidențialitate, ținte de sustenabilitate, bugete strânse și așteptări ale clienților care se schimbă rapid. Dacă arhitectul știe să planifice etapele, să gestioneze riscurile și să-i implice pe toți factorii de decizie, poate integra cerințele de cost, securitate și timp din prima zi. Rezultatul: mai puține surprize la final și o soluție care rămâne relevantă ani de-a rândul, nu doar până la primul audit.

4. Care sunt cele mai mari beneficii pe care le-ai observat atunci când o singură persoană combină expertiza tehnică cu leadershipul de proiect?

• Viteză de reacție. Nu mai există bucla de aprobări între „echipa tehnică” și „echipa de business”; deciziile se iau pe loc.
• Claritate pentru toți. Stakeholderii știu exact cui să se adreseze, iar responsabilitățile nu se pierd între departamente.
• Optimizare continuă a costurilor. Cine vede și diagrama tehnică și factura lunară începe să ajusteze din mers – nu după ce vine nota de plată.
• Cultură unitară. Echipa simte că lucrează după o singură busolă, ceea ce ridică moralul și reduce conflictele interne.

5. Cât de mult contează „soft skills”, precum empatia și negocierea în comparație cu competențele tehnice, atunci când conduceți proiecte cloud la scară globală?
   Contează la fel de mult – uneori chiar mai mult. Un proiect global înseamnă fusuri orare, culturi diferite și priorități care se ciocnesc. Oricât de avansat ar fi un algoritm, tot un om trebuie să medieze un conflict de calendar, să explice de ce schimbăm direcția sau să ridice moralul echipei când apar blocaje. Tehnologia pune roțile în mișcare; empatia și negocierea țin motorul turat fără să se supraîncălzească.

6. Ce sfat ai pentru un profesionist care pornește din arhitectură și vrea să-și extindă cariera spre Project Management în zona cloud?

1. Învață limbajul planificării. Un curs PMP, PRINCE2 sau Agile te ajută să vezi proiectul cap-coadă.
2. Condu un mini-proiect de la zero. O migrare mică sau o optimizare de cost este laboratorul perfect pentru a greși ieftin și a învăța rapid.
3. Exersează povestirea cu date. Prezintă o arhitectură prin indicatori de profit și timp, nu doar prin diagrame.
4. Folosește instrumentele de automatizare. Lasă-le să se ocupe de rapoartele repetitive și investește timpul economisit în relațiile cu oamenii.
5. Caută mentori pe ambele paliere. Un lider tehnic îți rafinează designul, un manager experimentat îți finisează strategia.

Dacă reușești să combini profunzimea tehnică cu o structură solidă de leadership, vei deveni un profesionist T-shaped – profilul cel mai căutat în următorul deceniu cloud.

7. Care sunt, în 2025, cele mai vizibile moduri în care AI simplifică munca unui Project Manager în proiectele cloud?
   În primul rând, AI preia „mecanica” proiectelor – programări, rapoarte, alerte – lăsând managerului timp pentru discuții strategice. Copiloții generativi din suita Office, Google Workspace sau Jira convertesc un set de obiective într-un plan de lucru complet: epics, task-uri, estimări inițiale. În al doilea rând, motoarele de „resource matching” analizează zeci de CV-uri, calendarul de concedii și zonele de fus orar, apoi alcătuiesc automat echipele potrivite. Nu în ultimul rând, AI rezumă apelurile video în acțiuni clare, iar chaturile disparate devin to-do-uri ordonate după urgență și impact.

8. Ce provocări etice apar atunci când lăsăm algoritmii să facă recomandări automate privind resursele și prioritățile?
   În spatele preciziei matematice se pot ascunde trei riscuri:

• Bias ascuns – dacă datele istorice reflectă o distribuție neechilibrată (de pildă, subreprezentarea anumitor echipe), AI-ul poate perpetua nedreptatea.
• Lipsă de transparență – stakeholderii primesc un „scor de risc” fără a ști de ce; în cazul unui eșec, responsabilitatea e nebulă.
• Supradelegare – există tentația de a accepta recomandarea „pentru că așa zice algoritmul”, slăbind gândirea critică.
  Soluția? Audit regulat al seturilor de date, documentarea logicului decizional și menținerea unui „human in the loop” care poate spune: „Stop – aici intervine judecata noastră.”

9. Cum schimbă AI structura echipelor de proiect: ce roluri umane devin și mai valoroase și care se automatizează treptat?
   Se automatizează sarcinile repetitive: colectarea de date, programarea întâlnirilor, actualizarea Gantt-urilor. Tot ce înseamnă creativitate, empatie și gândire strategică capătă greutate:

• AI Facilitator / Prompt Designer – persoana care știe să „vorbească” fluent cu modele generative.
• Analist de risc etic – traduce reglementările și valorile companiei în reguli pentru algoritmi.
• Storyteller de date – convertește insight-urile brute în narațiuni convingătoare pentru board.
  Pe scurt, oamenii se mută din zona de „introdus-cheltuieli-în-Excel” în zona de negociere, inovație și leadership.

10. Cum pot liderii de proiect să rămână relevanți într-o lume în care predicțiile și rapoartele sunt generate în câteva secunde de către sisteme inteligente?
    Prin trei pași simpli:

1. Se antrenează să pună întrebări mai bune. AI furnizează răspunsuri rapide, dar calitatea lor depinde de claritatea întrebării.
2. Devin curatori ai informației. Aleg ce merită adus în fața echipei și cum se contextualizează.
3. Investesc în relații. Algoritmii nu pot încă să aline anxietatea unui stakeholder înaintea lansării sau să mobilizeze o echipă aflată pe trei continente. Liderul uman rămâne catalizatorul de încredere și motivație.

11. Ce impact prevezi asupra pieței muncii: va exista un deficit sau un surplus de Project Manageri cu competențe AI în următorii cinci ani?
    Tendința arată un deficit inițial de talente hibride – profesioniști care pot, în același timp, să interpreteze diagrame tehnice și să configureze un model de predicție a costurilor. Cererea va depăși oferta până când programele universitare și certificările vor produce suficienți specialiști. Până atunci, companiile se vor lupta pentru aceia care pot demonstra „T-shape”: adâncime tehnică plus lățime managerială susținută de AI.

12. La nivel global, cum influențează reglementările recente (precum AI Act în UE) modul în care managerii de proiect implementează soluții AI în cloud?
    Noile reguli cer transparență: trebuie să știi ce date alimentează modelul, ce riscuri produce și cum le raportezi. Asta înseamnă „compliance by design”. Managerii introduc, din faza de planificare, activități de audit al datelor, documentează deciziile algoritmilor și rezervă buget pentru actualizări atunci când legislația se schimbă. Rezultatul este un proces mai riguros, dar și un avantaj competitiv pentru echipele care pot demonstra că AI-ul lor este sigur, etic și controlat.

13. Privind spre orizontul 2030, care sunt tehnologiile AI emergente despre care credeți că vor rescrie regulile Project Managementului în cloud și ce pași recomandați pentru a fi pregătiți?

• Clouduri autonome – platforme capabile să se auto-optimizeze, să își prevadă defectele și să se repare singure.
• AI multimodal și agenți colaborativi – echipe formate din oameni și algoritmi specializați (un „agent de risc”, un „agent de cost”, un „agent de sustenabilitate”) care își împart task-urile în timp real.
• Digital twins de proiect – copii virtuale ale planului, actualizate la secundă, pe care poți testa scenarii „ce-ar fi dacă” fără consecințe reale.
  Pentru a fi pregătiți, liderii pot începe de azi cu:

1. Cursuri de data literacy și prompt engineering.
2. Obținerea unei certificări în etica AI sau governance.
3. Participarea la proiecte-pilot care folosesc deja agenți inteligenți, chiar dacă la scară redusă.
4. Construirea unui portofoliu de rezultate măsurabile („am redus costul cu 15 % folosind predicții ML”).

Cei care îmbină curiozitatea pentru tehnologie cu o înțelegere profundă a oamenilor vor naviga cu succes valul de automatizare – și îl vor conduce, nu doar îl vor urma.

14. Sfat! Ce ai da mai departe ca lecție de business?
    Dacă ar fi să concentrez 16 ani de viraje profesionale într-o singură idee, aceasta ar fi „curiozitatea compusă”. La fel ca dobânda, curiozitatea își multiplică efectele atunci când se acumulează în timp și între domenii diferite.

1. Păstrează un nucleu de expertiză, dar rotește lentelintele.
   Ingineria energetică mi-a oferit rigoare, IT-ul mi-a adus viteza schimbării, iar Project Managementul mi-a arătat cum să transform complexitatea în rezultate. Fiecare pas a devenit catalizator pentru următorul.
2. Traducerea e super-putere.
   Companiile nu au nevoie doar de specialiști care „știu”, ci de oameni care pot traduce: din cod în profit, din algoritmi în încredere, din diagramă în poveste. Când unești limbajele tehnic și financiar, devii indispensabil în orice sală de ședință.
3. Întreabă înainte să afirmi.
   AI îți poate genera 1 000 de răspunsuri, însă valoarea vine din calitatea întrebării. Liderii care exersează „de ce-ul” și „ce-ar fi dacă …” scot la suprafață riscurile, oportunitățile și inovațiile ascunse.
4. Automatizează-ți munca, nu relevanța.
   Lasă roboții să compileze rapoarte și să trimită remindere; tu folosește timpul câștigat pentru a cultiva relații, a modela cultură și a iniția idei pe care un algoritm încă nu le poate visa.
5. Colectează rezultate mărunte, dar măsurabile.
   Fie că reduci costul cloud cu 5 % sau scurtezi „time-to-market” cu o săptămână, păstrează dovada. Portofoliul tău de micro-victorii va cântări mai mult decât orice CV stufos.

Într-o lume în care tehnologia se schimbă la fiecare release, curiozitatea compusă — adică dorința constantă de a învăța, de a conecta punctele și de a pune întrebări mai bune — rămâne singurul „asset” care nu se devalorizează niciodată.

15. Recomanda 5 cărți din domeniu ce te-au inspirat cel mai mult pe acest traseu.
16. „Accelerate – The Science of Lean Software and DevOps” – Nicole Forsgren, Jez Humble, Gene Kim
    Aceasta este, practic, studiul clinic al productivității digitale. Cartea îți arată, susținut de date, ce metrici (lead-time, frecvența livrărilor, MTTR) fac diferența între echipe mediocre și campioni. Pentru mine a fost declanșatorul tranziției de la decizii „pe feeling” la raportarea progresului prin cifre clare – un limbaj pe care îl înțeleg și directorul financiar, și inginerul DevOps.
17. „Cloud FinOps – Collaborative, Real-Time Cloud Financial Management” – J.R. Storment & Mike Fuller
    Manualul care transformă costul din sperietoarea de la finalul lunii într-un instrument de pilotaj zilnic. După ce l-am parcurs, am început să tratez optimizarea financiară ca parte din designul arhitectural și am introdus „cost dashboards” încă din sprintul zero. Rezultatul: proiecte care rămân profitabile și după ce trec hype-ul lansării.
18. „The Phoenix Project” – Gene Kim, Kevin Behr, George Spafford
    Un roman de business care traduce haosul IT într-o poveste aproape cinematografică despre flux, blocaje și colaborare. L-am oferit de nenumărate ori clienților non-tehnici pentru a le explica de ce „doar încă un task” poate deraia întregul release. Încă folosesc personajele și metaforele sale ca referință rapidă în workshop-uri.
19. „Project to Product” – Mik Kersten
    Cartea care te convinge că livrarea de valoare trebuie privită ca un fluviu continuu, nu ca o succesiune de bazine separate numite „proiecte”. Conceptul de Flow Metrics m-a ajutat să tratez platforma cloud ca pe un produs intern cu public propriu – dezvoltatorii – și să justific investițiile nu prin „milestones”, ci prin valoarea constantă pe care o livrează.
20. „Competing in the Age of AI” – Marco Iansiti & Karim R. Lakhani
    O privire lucidă asupra modului în care datele și algoritmii redesenează lanțul de valoare în orice industrie, de la sănătate la defence. Lectura m-a făcut să privesc AI-ul nu doar ca pe un accelerator de eficiență, ci ca pe un nucleu în jurul căruia se pot reinventa modele de business întregi – idee pe care am aplicat-o apoi în consultanța pentru NATO și Comisia Europeană.

ABOUT

• Alexandru-Lucian Bidoaie, Senior Project Consultant / Project Manager – NATO Communications and Information Agency, INDE Student