ABOUT

• Dumitrescu Bogdan-Andrei, Prodecan responsabil cu activitatea didactică în cadrul Bucharest Business School, conf. univ. dr. Departamentul de Monedă și Bănci, ASE București

Din aprilie 2024 sunt prodecan responsabil cu activitatea didactică în cadrul facultății Bucharest Business School, Academia de Studii din București, activând, de asemenea, în Departamentul de Monedă și Bănci din cadrul aceleiași universități, unde ocup funcția de conferențiar universitar doctor. Am obținut doctoratul la Academia de Studii Economice din București în anul 2012 și am absolvit un program postdoctoral în cadrul Academiei Române în anul 2015. La scurt timp după absolvirea ca șef de promoție a programului de licență la Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, în cadrul Academiei de Studii Economice din București, din anul 2005 am început să lucrez în Departamentul de Monedă și Bănci din aceeași instituție, deținând diverse poziții didactice. În perioada 2005-2007 am urmat cursurile programului de masterat specializat în finanțe-bănci DOFIN. În prezent, conduc discipline atât la nivel de licență, cât și de masterat, respectiv instituții de credit, gestiune bancară, macroeconomie financiară și monetară. În perioada 2019-2023 am susținut cursuri și seminarii de macroeconomie în calitate de profesor invitat la Universitatea din Poitiers (Franța). De asemenea, am participat la numeroase programe de training în cadrul Joint Vienna Institute cu focus pe politici fiscale, modelare macroeconomică și econometrie. 

În perioada 2010-2023 am activat în cadrul Consiliului Fiscal al României, conducând activitatea Secretariatului Tehnic și sprijinind membrii Consiliului în emiterea de opinii și recomandări, prin furnizarea de analize complexe asupra finanțelor publice ale României. Focusul acestor analize a fost reprezentat de proiecții ale variabilelor fiscale – sold bugetar și datoria publică, precum și evaluări detaliate ale planurilor bugetare ale României, cuprinse în proiectele de buget național și strategia fiscal-bugetară pe termen mediu. Pe parcursul carierei, am fost consultant pe termen scurt pentru Banca Mondială în anul 2019 și am participat la numeroase programe de cercetare.

Care sunt principalele tendințe la nivel macroeconomic local, dar și european și global? 

După criza financiară din 2008 și până în prezent, economia Uniunii Europene a înregistrat o creștere economică medie anuală de aproximativ 1,5-2%. În această perioadă România a avut o rată medie anuală de creștere economică de aproximativ 4-5%, ceea ce a condus la o recuperare rapidă a decalajelor de dezvoltare care o separă de țările din Uniunea Europeană. În mod remarcabil, în această perioadă, PIB la paritatea puterii de cumpărare în România a avansat de la aproximativ 55-56% la 75-80% din media Uniunii Europene. Acest lucru semnifică faptul că – ajustat cu nivelul prețurilor, încă mai redus în România comparativ cu media UE – veniturile generate în România din producția de bunuri și servicii s-au apropiat semnificativ de media UE. 

Această performanță notabilă a economiei României s-a înregistrat chiar și în contextul izbucnirii pandemiei COVID-19 în 2020, a războiului de agresiune al Rusiei din Ucraina în anul 2022, a crizelor de pe piețele energetice ori a unor perioade economice complicate.  O astfel de perioadă complicată a fost, spre exemplu, cea de după criza financiară globală, care în România s-a suprapus cu o criză bugetară care a impus un amplu și alert proces de consolidare fiscală, realizat atât prin creșterea semnificativă a impozitelor și taxelor, precum și prin reducerea notabilă a cheltuielilor bugetare. 

Care sunt principalele oportunități pe care le vezi pe viitor pentru România dintr-o perspectivă macroeconomică?

România are numeroase oportunități pentru dezvoltarea economică, având în vedere resursele sale naturale, poziția strategică în Europa și potențialul uman. Câteva direcții care pot contribui semnificativ la creșterea economică a țării sunt reprezentate de: transformarea digitală și tehnologia informației – sectorul IT&C este unul dintre cele mai dinamice din România, fiind un motor important pentru economia națională, iar dezvoltarea de hub-uri tehnologice și parcuri IT în principalele orașe ar putea accelera atragerea de startup-uri și investiții străine; energie verde și sustenabilitate – România are un potențial mare în energie regenerabilă, mai ales în sectoare precum eolian, solar și hidro; infrastructura și transporturile – poziția geografică a României oferă un avantaj strategic pentru a deveni un hub regional de transport și logistică în Europa de Est; fonduri europene și investiții străine directe – România poate profita de fondurile structurale și de coeziune ale UE pentru dezvoltarea regională, modernizarea infrastructurii și proiecte inovatoare, iar investițiile în educație, sănătate și inovare pot aduce beneficii semnificative pe termen lung.

Care au fost și poate mai sunt principalele provocări întâmpinate de economia României în contextul pandemiei?

Izbucnirea pandemiei COVID-19 în anul 2020 a avut un impact semnificativ asupra economiei României la nivel macroeconomic, ducând la o contracție a PIB de 3,7%, creșterea șomajului de la 3,9% la 6,1% și a deficitului bugetar de la 4,3% la 9,2% din PIB. Închiderea temporară a multor afaceri și restricțiile de circulație au afectat sever sectoare esențiale, cum ar fi turismul, industria ospitalității și retailul tradițional. Investițiile străine directe au scăzut, iar exporturile au fost afectate de întreruperile din lanțurile internaționale de aprovizionare. Pe lângă aceste efecte directe, creșterea cheltuielilor guvernamentale pentru susținerea sănătății și a ajutoarelor sociale a mărit deficitul bugetar, crescând datoria publică. Totuși, sectorul IT și digitalizarea accelerată au atenuat parțial efectele negative, oferind oportunități pentru unele industrii. Recuperarea economică din România post-pademie a fost una demnă de remarcat, creșterea economică medie din perioada 2020-2024 – incluzând aici și scăderea din anul 2020 – fiind de circa 2%.

 A afectat războiul din Ucraina economia României? Ce decizii economice au fost adoptate în acest context?

Războiul din Ucraina a avut un impact relevant asupra economiei României, provocând instabilitate în piețele de energie, creșterea prețurilor și presiuni inflaționiste majore. În anul 2022, criza energetică declanșată de reducerea drastică a livrărilor de gaze naturale și petrol rusesc a dus la creșterea prețurilor la energie cu peste 50% pentru gospodării și industrii, afectând consumul și producția. Inflația a atins un nivel record, depășind 15% la finalul anului 2022, alimentată de scumpirile la energie și alimente. Guvernul a intervenit prin plafonarea prețurilor la energie și oferirea de compensații pentru populație și IMM-uri, măsuri care au crescut deficitul bugetar și au pus presiune pe finanțele publice. De asemenea, incertitudinea generată de război a descurajat investițiile și a generat costuri suplimentare în sectorul transporturilor și al comerțului, date fiind riscurile sporite în regiunea Mării Negre.

Care sunt principalele provocări și oportunități aduse de procesul accelerat de digitalizare pentru România dintr-o perspectivă macroeconomică?

Procesul accelerat de digitalizare aduce atât provocări, cât și oportunități majore pentru economia României. Printre principalele provocări se numără necesitatea de a îmbunătăți infrastructura digitală în întreaga țară, de a reduce decalajul digital între zonele urbane și rurale și de a pregăti forța de muncă pentru noile cerințe tehnologice, având în vedere că multe competențe digitale sunt insuficient dezvoltate. Pe de altă parte, digitalizarea deschide oportunități importante: creșterea eficienței și transparenței în sectorul public, atragerea de investiții în domenii precum IT&C, fintech și comerț electronic, și îmbunătățirea competitivității pe piața internațională. Mai mult, digitalizarea poate reduce costurile operaționale pentru companii și poate stimula inovația, susținând totodată tranziția României către o economie bazată pe cunoaștere și valoare adăugată ridicată. Totuși, pentru a valorifica aceste oportunități, sunt necesare investiții semnificative în educație digitală și în securitatea cibernetic.

Care sunt principale probleme ale economiei la nivel macroeconomic?

Economia României se confruntă cu câteva probleme structurale majore la nivel macroeconomic, printre care deficitul bugetar ridicat, deficitul de cont curent și o inflație persistentă. Deficitul bugetar a fost în 2023 peste 6,5% din PIB, reflectând un dezechilibru între cheltuielile guvernamentale și veniturile publice, alimentat de cheltuieli sociale mari și de investiții în infrastructură, dar și de colectarea slabă a taxelor. Mai mult, proiecțiile pentru anul 2024 indică un deficit bugetar de circa 8% din PIB, o valoare extrem de ridicată, care conduce la creșterea rapidă a datoriei publice. Acest nivel al deficitului bugetar reclamă o corecție rapidă, care foarte probabil va implica un nivel mai ridicat al impozitării. În paralel, deficitul de cont curent, care indică diferența dintre exporturi și importuri, a depășit 7% din PIB, accentuându-se din cauza importurilor mari de energie și a dependenței de produsele manufacturate din străinătate. Aceste deficite fac economia vulnerabilă la șocuri externe și sporesc nevoia de finanțare externă. În plus, rata inflației ca medie anuală, care a depășit 13% în anul 2022 și s-a menținut ridicată în anii 2023 și 2024 (în jur de 10% și respectiv 6%), a erodat puterea de cumpărare și a generat presiuni asupra costului vieții. Inflația a fost alimentată de creșterea prețurilor la energie și alimente, dar și de factori interni, precum cererea ridicată și ajustările salariale, ceea ce necesită măsuri de politică monetară și fiscală pentru a stabiliza economia.

Ce sfat ai da pentru antreprenori având în vedere situația curentă macroeconomică a României?  

Având în vedere contextul macroeconomic actual al României, caracterizat de dezechilibre bugetare și de cont curent, inflație ridicată și dobânzi mari, antreprenorii ar trebui să adopte o strategie prudentă și orientată spre eficiență. Ar fi recomandabil să se concentreze pe optimizarea costurilor și pe gestionarea atentă a fluxurilor de numerar, dat fiind că dobânzile mari cresc costul creditelor și al finanțării. În același timp, inflația ridicată afectează puterea de cumpărare a consumatorilor, motiv pentru care este important să monitorizeze cererea de pe piață și să ajusteze oferta de produse sau servicii pentru a răspunde nevoilor actuale. De asemenea, în fața incertitudinilor externe și a deficitului de cont curent, antreprenorii ar trebui să exploreze oportunități de export și să diversifice sursele de aprovizionare pentru a reduce dependența de importuri și riscurile de lanț de aprovizionare. O planificare financiară riguroasă și o politică de economisire pot oferi stabilitate în fața unor posibile măsuri fiscale viitoare menite să reducă deficitul bugetar, care ar putea introduce noi taxe sau pot reduce beneficiile fiscale.