Interviu
Reporter (R): Cine este și care este povestea din spatele omului Mihai Tăpălagă?
Mihai Tăpălagă (MT): Numele meu este Mihai Tăpălagă și sunt directorul General al International Student Identity Card Romania (ISIC) și Președintele European Youth Card România.
Ca mulți dintre tinerii care și-au început cariera în prima parte a anilor 2000, primul meu job a fost în sectorul bancar. Era o perioadă care poate părea ciudată privind-o retrospectiv din zilele noastre.
Nu exista noțiunea de „online” și băncile deschideau sucursale într-un ritm nebun, drept urmare aveau nevoie și de un număr mare de angajați. Așa că nu a fost prea greu să fiu acceptat. Am activat aproape 6 ani în sistemul bancar și am reușit să avansez de la agent de vânzări la sales manager regional. A fost o perioadă interesantă din punct de vedere profesional, deoarece am avut parte de multe provocări care m-au ajutat să cresc.
Chiar și finalul aventurii mele în sectorul bancar a fost un soi de lecție de viață, venind o dată cu criza din 2008. Atunci, toate predicțiile mele optimiste despre cum avea să arate viitorul meu profesional ca angajat al unei bănci s-au năruit peste noapte.
În acea perioadă, cam în același ritm în care cu ceva ani în urma băncile deschideau sucursale și angajau oameni, acum procesul era în sens invers : închideau și trimiteau oamenii acasă.
Veneam după niste ani buni, cu multe reușite profesionale și cu venituri bune, chiar foarte bune pentru acea perioadă. Și, brusc, numai în câteva luni, totul s-a dărâmat. Nu m-am pierdut cu firea și atunci am realizat că ar trebui să lupt mai mult și să investesc în mine dacă vreau să realizez ceva. Atunci am început să mă gândesc să urmez un program MBA, ceea ce am și făcut câțiva ani mai târziu în perioada 2011-2013.
A urmat o perioadă scurtă în viață mea profesională în care am activat în industria telecom. Când, în 2013 mi s-a propus să mă implic în dezvoltarea proiectului International Student Identity Card în Romania, am acceptat fară să stau pe gânduri.
Asta deși mai mulți apropiați mi-au spus că ar trebui să mă gândesc mai bine la alegerea pe care urma să o fac. Îmi spuneau că ei nu ar alege o organizație mică în detrimentul unei corporații, că o să fie foarte greu să reușesc, că nu există stabilitate, ș.a.m.d. Dar pentru mine aceste argumente funcționau invers, adică îmi ofereau acea provocare, acea adrenalină de care aveam nevoie.
Acum, aproape 9 ani mai târziu de la momentul acelei alegeri, mă felicit pentru decizia pe care am luat-o. Deși volumul de munca este unul însemnat și îmi ocupa minim 10 ore pe zi, treaba cu „Fă ceea ce-ți place cu adevărat și nu vei mai munci nicio zi în viață ta” se aplică perfect în cazul meu.
Programul ISIC este unul extrem de interesant. Legitimația ISIC este singura legitimație studențească recunoscută la nivel global, ce oferă studenților acces la o rețea exclusivă de reduceri și beneficii la nivel național și internațional.
International Student Identity Card este un proiect global, ce funcționează în peste 130 de tari din lume. A fost demarat în anul 1953, iar din anul 1968 a devenit un proiect UNESCO.
În prezent, peste 350.000 de studenți din România sunt membri ai ISIC.
Activitatea de bază a organizației noastre nu este ceea ce putem numi un business. Ca să vorbesc într-un limbaj corporatist, avem KPI-urile noastre, însă acestea nu sunt legate de obținerea de profit, ci de creșterea la nivel național a comunității de studenți/tineri posesori ai legitimațiilor ISIC sau European Youth Card, de atragerea cât mai multor entități private sau publice care să acorde beneficii studenților și tinerilor ce fac parte din comunitatea noastră.
Mai nou, focusul nostru este dezvoltarea de parteneriate cu universitățile din România în cadrul cărora le acordăm suport pentru dezvoltarea și modernizarea campusurilor universitare.
Exista însă și o activitate secundară și aceasta are o componentă pe care o putem numi de business. ISIC activează că o agenție de publicitate specializată exclusiv pe segmentul de studenți și tineri cu vârsta de până la 30 de ani. Avem o experiență de peste 20 de ani în acest domeniu. Organizăm acțiuni online sau offline pentru companiile care doresc să transmită ceva studenților și tinerilor, indiferent dacă acest mesaj se referă la promovarea unor produse destinate lor sau la promovarea brandului de angajator al companiei.
R: Care sunt principalele tendințe în industria în care activezi, la nivel local dar și european și global?
MT: Deși totul se digitalizează și evoluează în jurul nostru într-un ritm amețitor, modelul de Sudent ID în România este unul extrem de învechit, rămas ca și concept undeva în anii 80-90.
Studenții încă se identifică folosind legitimații realizate dintr-un carton ce se deteriorează rapid, care au un aspect ce lasă de dorit, greu de emis de către universități și de procurat de către studenți și care nu aduc niciun fel de beneficiu universităților și studenților.
În unele instituții de învățământ superior, studenții au și câte 5 elemente precum legitimații, chei, token-uri pe care le folosesc la diferite activități în cămine sau în campusul universitar.
În prima parte a acestui an, împreună cu marile federații studențești din România, am demarat discuțiile cu Ministerul Educației în vederea recunoașterii în mod oficial a legitimației ISIC că dovadă oficială a statutului de student. Dorim că studenții din România să aibă o legitimație complet multifuncțională, emisă pe suport plastic și/sau în format digital, care să le fie de folos atât în campusurile universitare, cât și în afara lor.
Avem infrastructura necesară și exemple de bună practică din alte țări europene, acolo unde legitimația ISIC a fost perfect integrată în legislație. Putem foarte ușor să importăm aceste exemple și să realizăm rapid un proces de modernizare, care, în alte condiții, ar putea să dureze ani de zile.
R: Care sunt principalele provocări pe care le ai în acest business atipic și care sunt principalele oportunități?
MT: Principalul nostru obiectiv pe termen scurt spre mediu, este să reușim, împreună cu Ministerul Educației și cu Federațiile Studențești din România să implementăm proiectul ISIC – legitimația studenților din România și să introducem ISIC în legislație că și dovadă oficială a statutului de student în România.
O oportunitate pe care o sesizăm în prezent este interesul tot mai mare al companiilor de a se adresa studenților, în special cu mesaje de employer branding. Pe fondul dificultăților legate de găsirea resursei umane, tot mai multe companii au adoptat strategia de a recruta studenți și tineri absolvenți cu scopul de a-i forma în cadrul companiei.
În acest sens, am dezvoltat programul ISIC Jobs, o platformă de joburi dedicată studenților, care reprezintă un loc de întâlnire între studenți și tineri pe de o parte și companiile interesate să le ofere locuri de muncă, pe de altă parte.
Pe lângă acțiuni de promovare desfășurate atât online, cât și cu prezență în campusurile universitare pe tot parcursul anului, punem la dispoziția partenerilor tot know-how-ul nostru legat de modul în care să comunice.
De la o generație la alta, studenții se schimbă, iar, ce mergea ieri, acum este învechit. Organizăm cu studenții în mod constant focus grupuri, sondaje, tot felul de întâlniri mai formale sau mai puțin formale. Rolul acestor interacțiuni, este de a ne ajuta pe noi să fim permanent la curent cu nevoile studenților, de a-i înțelege și de a le cere feedback legat de modul în care percep ei diferite acțiuni sau mesaje de-ale noastre.
R: Cum a afectat pandemia business-ul în care activezi? A fost o frână, o oportunitate?
MT: Noi funcționam foarte bine în online și înainte de pandemie. Tocmai de aceea nu am fost afectați de blocajele pe care le-a produs și nu a avut un impact negativ asupra activității noastre. Desi cursurile s-au desfășurat online și studenții nu au mai călătorit, comunitatea de posesori ai legitimațiilor ISIC a crescut în mod constant.
Pandemia chiar a reprezentat un factor care a accelerat aceasta nevoie a studenților și a universităților din România de a face un upgrade major Student ID-ului din țara noastră, de a crea posibilitatea ca universitățile să-l solicite și online sau în format digital pentru studenții lor. Imaginea cu sute de mii de studenți din toată țara care se îngrămădesc la secretariate să-și ridice o legitimație de carton care are o poză capsată, nu este una ancorată în realitatea zilelor noastre.
R: Cum a schimbat pandemia modul de lucru în companii (compania ta sau alte exemple pe care le cunoști)? Work from home sau work from anywhere vor deveni modele funcționale și pentru viitor? De ce da, de ce nu?
MT: Work from home, după părerea mea, poate fi un pic înșelător. Câștigi pe de o parte, dar pierzi pe de alta. Oamenii au nevoie de socializare, de interacțiune, să zâmbească, să bârfească, să aibă discuții în contradictoriu cu colegii, să se uite la alți oameni în metrou în drum spre muncă, etc. Practic așa se creează mica poveste a fiecărei zile. Acele mici întâmplări, cel mai probabil lipsite de importanță, pe care le povestești seara acasă și care încep cu „să vezi ce mi s-a întâmplat azi” sau „era unul azi în metrou..” Ori, nu ai cum să obții aceste lucruri stând singur în fața unui laptop între patru pereți. Poate o perioadă definită merge, dar, părerea mea, oamenii nu sunt construiți să poată susține pe termen lung un asemenea proces.
În plus, creierul nostru funcționează cel mai bine făcând asocieri. Dacă dormitorul sau sufrageria personală reprezintă și locul unde îmi găsesc liniștea dar, mai nou, reprezintă în mod constant și locul unde îmi întâlnesc șeful, chiar și numai prin intermediul unui ecran, creierul nostru nu mai înțelege nimic.
Poate că săptămâna de lucru de 4 zile ar fi o idee mai bună. Când e muncă, e muncă și când ești home, ești home…cu bucuriile, problemele și grijile specifice.
R: A afectat războiul din Ucraina industria în care activezi? În ce fel? Care consideri că este cea mai potrivită atitudine a unui manager în situații imprevizibile ca aceasta? Cum putem pregăti compania pentru a face față unei situații cu impact major și care se află în desfășurare, cu opțiuni deschise?
MT: Ce se întâmplă la granițele României este o dramă umană de genul celor pe care obișnuiam să le vedem în documentare despre alte conflagrații și despre care credeam că sunt de domeniul trecutului. Din păcate, ele își fac prezența simțită și în viețile generațiilor actuale și nu au cum să nu lase urme.
Colegii noștri de la ISIC Ucraina sunt cei afectați direct și întreagă comunitate globală ISIC este alături de ei. Cât despre noi, cei de la ISIC România, nu putem spune că suntem afectați până acum direct în activitatea noastră de evenimentele tragice din țara vecină. Să vedem ce vă urma.
R: Pandemia, război și criză economică în același timp. Ce decizii ai luat sau ai lua în compania ta pentru a face față provocărilor actuale? De ce? În opinia ta, cum putem reduce impactul acestor provocări la nivel de companie?
MT: Traversăm o perioadă dificilă și tocmai de aceea nu este deloc un moment potrivit să ne plângem de milă, pentru că, doar făcând asta nu se schimbă nimic în bine.
Este un moment când trebuie să fim calculați, să muncim mai eficient, să căpătam și să menținem o stabilitate din punct de vedere financiar care să ne pună un pic la adăpost de șocurile care probabil că vor urma.
Capacitatea de adaptare rapidă la noile realități este esențială din punctul meu de vedere.
R: Care sunt principalele provocări și oportunități aduse de procesul accelerat de digitalizare adus în prim plan de evoluția din ultimii ani (pandemia)?
MT: În domeniul nostru de activitate, noi nu suntem numai niște martori care observăm schimbările aduse de digitalizare. Noi facem parte dintre cei care implementează digitalizarea. Sunt ferm convins că, împreună cu ceilalți actori implicați în mediul academic, și aici mă refer la Ministerul Educației, Universități și studenți, vom reuși să digitalizăm și să modernizăm student ID-ul din țara noastră.
R: Care sunt reperele care te ajută să dezvolți o cultură organizațională stabilă și o atmosferă de lucru prietenoasă?
MT: O atmosferă bună la locul de muncă este o condiție sine qua non, pentru a crea un mediu sănătos și care să producă rezultate.
Rezultatele bune nu pot apărea daca atmosfera de la locul de muncă este una încordată.
În organizația noastră activează un colectiv mic din punct de vedere numeric, suntem mai mult ca o gașcă de prieteni iar ierarhiile sunt mai mult pe hârtie. Suntem cu toții implicați în luarea deciziilor și toată lumea este încurajată să contribuie cu idei.
R: Care este revista de business/site-ul de știri economice pe care o/îl consulți în mod frecvent?
MT: Urmăresc mai multe site-uri de profil precum economica.net, sau zf.ro. Dintre publicațiile internaționale urmăresc Financial Times, care este și partener al ISIC la nivel global.
R: Sfat! Ce ai da mai departe ca lecție de business?
MT: Dacă nu faci parte dintre cei care moștenesc o avere mai mică sau mai mare de la părinți sau de la vreo mătușă din străinătate, atunci am o veste pentru tine: singura ta șansă să realizezi ceva ești numai tu.
Pentru o carieră profesională așa cum îți dorești, să zicem că este nevoie ca la un moment dat să se alinieze și niște planete pentru tine, însă, într-o măsură covârșitoare, succesul sau insuccesul tău în plan profesional ține numai de ce alegi să faci și cât de mult ești dispus să lupți. Folosește resursa timp cât mai eficient posibil și investește permanent în educația personală. Return-ul acestei investiții va veni cu siguranță, mai devreme sau mai târziu.
Nu te lasă dezamăgit de eșecuri, pentru că ele fac parte din viața noastră și nu e o chestiune de dacă vei avea un eșec, ci una de când și cate astfel de evenimente vor apărea. Citește cât mai mai multe materiale relevante pentru ceea ce faci sau vrei să faci, dar citește și cărți care îți pot dezvolta cultura generală în alte domenii, fii curios și inspiră-te din experiențele altora.
R: Recomandă 3-5 cărți pe care ar trebui sa le citească un profesionist! De ce?
MT: Îmi place să-l urmăresc pe Iancu Guda. Cartea lui, Banii în mișcare, o apreciez ca fiind extrem de interesantă și ușor de înțeles. Noțiuni economice care pot părea complicate, sunt explicate pe înțelesul tuturor.
Nu sunt un mare împătimit al cărților de marketing, dar citesc cu plăcere biografii ale unor oameni care au reușit în viață. „Shoe Dog” despre cum Phil Knight a fondat compania Nike, „Pierderea virginității” în care se regăsește povestea uimitoare a lui Richard Branson, fondatorul mega companiei Virgin, „ The art of wining” de Jose Mourinho, un adevărat strateg, vizionar și lider sau „ A promise land” despre viață și bătăliile politice ale fostului președinte american Barak Obama, un om căruia puțini îi dădeau șanse să ajungă în biroul de la Casa Albă.
Ne uităm cu mare admirație la toți acești oameni care și-au clădit un renume prin muncă și rezultatele lor, dar, în fiecare dintre aceste biografii, aflăm prin câte momente de cumpănă și câte nereușite au avut în viețile lor acești oameni care ne inspiră. Este o adevărată lecție și pentru noi să înțelegem că și acești uriași s-au chinuit pe drumul lor către ceea ce reprezintă acum.
Imaginea descrisă în cartea despre Phil Night, fondatorul mega companiei Nike, despre cum la începuturile sale vindea adidași din portbagajul mașinii sale la colț de stradă, este una extrem de puternică.
Îți mulțumim pentru timpul acordat și sperăm ca demersul vostru să fie unul plin de succes!
