ABOUT
-
- Irinel Busca, absolvent Executive MBA (Romano-Canadian), promotia 2023
INTERVIEW
Reporter (R): Prezentarea ta și a companiei în care lucrezi.
Irinel Bucsa (I.B.): Calatoria mea antreprenorială a început în anul 2008. Dupa 10 ani petrecuți ca angajat în sistemul de stat și în cel privat, am decis că era nevoie de o schimbare. Împreună cu încă 3 prieteni, am deschis prima clinică de imagistică din Teleorman. La vremea aceea, nu exista niciun echipament de CT sau RM în tot județul. Poate momentul ales nu a fost cel mai potrivit, în 2009 eram în plină criză, dar, cu multe eforturi, am reușit să facem compania să funcționeze. Din anul 2014, în urma retragerii celorlalți asociați, au luat naștere Clinicile ExMed. Creșterea a fost naturală, organică, Clinicile ExMed având 7 locații în județul Teleorman.
În februarie 2023 am finalizat exit-ul către Clinicile Affidea România, parte a Affidea Europa, cel mai mare furnizor de servicii de diagnostic medical din Europa. Valorile Clinicillor ExMed, se potrivesc cu filozofia Affidea de “clinical excellence” centrată pe pacienți. În plus, combinația de servicii de diagnostic imagistic și consultații ambulatorii multidisciplinare se înscriu în linia Affidea de “one-stop shop”, în care pacienții își pot rezolva patologii multiple într-o singură clinică. În urma acestei asocieri puternice câștigă pacienții din Teleroman, care vor avea acces la servicii superioare de calitate.
Exit-ul către Clinicile Affidea Romania a fost ca un MBA practic pentru mine, în procesul de M&A având ocazia să văd importanța unei evaluări corecte a unei companii. În plus, așa cum spuneam, este esențial, ca fondator, să te asiguri că obiectivele strategice ale companiei sunt aliniate cu cele ale cumpărătorului. A fost important să evidențiem oportunitățile de creștere și de extindere pentru a maximiza valoarea companiei în ochii investitorilor. Procesul de Due Diligence în cadrul unei fuziuni și achiziții (M&A) este o etapă critică ce implică o examinare detaliată și o evaluare a tuturor aspectelor afacerii care urmează să fie achiziționate. În timp ce evaluarea financiară a companiei este un element cheie, Due Diligence nu se limitează la aceasta, ci analizează și alte aspecte ce privesc eventuale riscuri legale și litigii, probleme de conformitate, riscuri operaționale, și nu numai.
În prezent sunt implicat în mai multe proiecte de dezvoltare a unei rețele de clinici de diagnostic imagistic cu acoperire națională, precum și de extinderea Școlii de Navigatori Medicali ”Amazonia Navigators”.
R: Care sunt principalele oportunități pe care le vezi pe viitor în industria în care activezi?
I.B.: Adoptarea pe o scara cat mai largă a tehnologiei în sănătate, nu numai că facilitează accesul mai rapid la diagnostic și tratament, dar generează și o cantitate enormă de date, ce pot fi folosite la modelarea sistemelor sanitare. Analiza Big data poate identifica tendințe și modele în datele medicale, acest fapt conducând la un răspuns mai rapid în schimbările necesare în prevenție și tratament. Dacă tot vorbim de tehnologie, o altă oportunitate uriașă care se întrezărește în România, este teleradiologia. Teleradiologia permite accesul mai facil la servicii medicale a persoanelor ce locuiesc în zone rurale sau izolate, elimină necesitatea ca pacienții să se deplaseze de la un cabinet la altul pentru a efectua un control radiologic. Prin acest sistem de teleradiologie, medicul radiolog are acces „instantaneu” la imaginile achiziționate într-un alt centru permitand un diagnostic mult mai rapid.
R: Care au fost și poate mai sunt principalele provocări întâmpinate de industria în care activezi de-a lungul pandemiei? A reprezentat pandemia doar o provocare sau a fost și o oportunitate? În ce fel?
I.B.: Principala provocare o reprezintă numărul din ce în ce mai mare de examinări de imagistică medicală, în special CT si RM combinat cu numărul în scădere de specialiști. Explozia cazurilor de boală oncologică, pune presiune pe toate clinicile de diagnostic imagistic, fie din spitale, fie din ambulatorii. În bolile oncologice, rapoartele medicale imagistice au nevoie de date prin comparație cu examinările anterioare, pentru evaluările de etapă. Provocarea medicilor radiologi, ajutați de AI va fi, în următorul deceniu, automatizarea acestor procese de măsurare și comparare cu examinările anterioare. Ne-am confruntat cu o lipsa de personal, cel existent fiind supus la o presiune mentala enorma, ne-am confruntat cu o lipsa acută de echipamente de protecție adecvate, dar, pandemia de COVID-19, privită dintr-o altă perspectivă, a fost o uriașă oportunitate pentru schimbare rapidă, pentru adoptarea pe scară largă a teleradiologiei. România, s-a aliniat la aceasta tendință, și, deși într-o formă incompletă, a reglementat legal telemedicina. Mai sunt multe de făcut în acest sens, dar tendința este clară.
R: Cum a schimbat pandemia modul de lucru în companii (compania ta sau alte exemple pe care le cunoști)? Work from home sau work from anywhere vor deveni modele funcționale și pentru viitor? De ce da, de ce nu?
I.B.: În timpul pandemiei, fluxurile de lucru au fost perturbate și schimbate din cauza măsurilor sporite de siguranță, pentru protecția personalului și a pacienților. Ne-am confruntat cu o scaderea a cererii pe anumite segmente de diagnostic, ce a pus presiune crescută pe veniturile companiei și pe păstrarea personalului medical. Adaptarea a fost făcută „din mers” , investind rapid în tehnologii și soluții de teleradiologie și oferind servicii complementare.
Pentru clinicile de diagnostic imagistic, cel puțin pentru medicii radiologi, modelul „work from anywhere” funcționează deja. Modelul, din punctul meu de vedere, nu poate fi extins masiv la nivelul întregului sistem sanitar, dar sunt cateva sectoare, și aici cel mai bun exemplu este diagnosticul imagistic, în care adoptarea lui, poate aduce beneficii majore.
R: A afectat războiul din Ucraina industria în care activezi? În ce fel? Care consideri că este cea mai potrivită atitudine a unui manager în situații imprevizibile ca aceasta? Cum putem pregăti compania pentru a face față unei situații cu impact major și care se află în desfășurare, cu opțiuni deschise?
I.B.: Războiul din Ucraina a adus cu sine un val uriaș de imigranți. România, cu frontiera comună, a trebuit sa facă fata un aflux constant de imigranți, care aveau nevoie de servicii medicale, într-un timp relativ scurt, punând presiune pe sistemul sanitar prin creșterea cheltuielilor. O altă problemă, a fost bariera lingvistica. Noi, în clinică, a trebuit să colaborăm cu un traducător de limba rusă, astfel încât să depășim acest aspect. Sincer, nu cred ca o companie poate acoperi complet scenariile să facă față cu brio la asemenea „lebede negre”. Cred că cea mai rapidă metodă de a face față la asemenea elemente imprevizibile este evaluarea riscurilor (cât mai complet posibil), o bună planificare și, bineînțeles, testarea planurilor și procedurilor care pot ajuta la identificarea problemelor și la îmbunătățirea răspunsului companiei la o situație cu impact major. Dar, cheia de boltă, este comunicarea. Comunicați, comunicați, comunicați, deschis și transparent! Doar cu angajați implicați o companie poate face față provocărilor!
R: Pandemia, război și criză economică în același timp. Ce decizii ai luat sau ai lua în compania ta pentru a face față provocărilor actuale? De ce? În opinia ta, cum putem reduce impactul acestor provocări la nivel de companie?
I.B.: Paradoxal, deși e criza, aș investi. Aș investi masiv în digitalizare. O clinică medicală care investește în digitalizarea proceselor va avea costuri mult mai mici, eliminând o parte din munca repetitivă făcută de personalul medical, evitând supraaglomerarea ce ar necesita angajarea de personal noi. Reducerea impactului? Ceea ce spuneam mai sus: evaluare, planificare, testare, și, bineînțeles, comunicare.
R: Care sunt principalele provocări și oportunități aduse de procesul accelerat de digitalizare adus în prim plan de evoluția din ultimii ani (pandemia)?
I.B.: Cred că e clar pentru toți care sunt avantajele majore aduse de digitalizare. Pe lângă eficientizare și scăderea costurilor pentru companii, digitalizarea vine și cu accesibilitate (și comoditate) pentru pacienți. În plus, digitalizarea acționează ca un adevărat liant între specialiști, o platformă digitală eficientizează comunicarea între specialisti, un beneficiu direct și al pacienților prin îmbunătățirea diagnosticului și/sau a tratamentului. Fiecare oportunitate vine cu challenge-ul ei sau invers. Din punctul de vedere al companiei, securitatea datelor și complexitatea sistemelor reprezintă principalele provocări. Din punctul de vedere al pacientului, cred că principala provocare ar reprezenta-o accesul la tehnologie. Dacă în România, în mediul urban lucrurile stau ceva mai bine, gândiți-vă că lucrurile nu stau chiar așa în mediul rural.
R: Care sunt reperele care te ajută să dezvolți o cultură organizațională stabilă și o atmosferă de lucru prietenoasă?
I.B.: Răspunsul e simplu, implementarea e ceva mai complicata…Construiește o echipă puternică și recunoaște-i meritele. Să nu îți fie frică să angajezi oameni mai competenți ca tine. Un angajat smart și motivat, face cât trei angajați smart, dar nemotivați.
R: Care este revista de business/site-ul de știri economice pe care o/îl consulți în mod frecvent? De ce? Ce consideri că lipsește din piața actuală de media economică?
I.B.: În general citesc zf.ro și profit.ro. În plus, în fiecare dimineață, de la o agenție specializată, primesc o monitorizare de presă cu toate știrile și informațiile legate de sănătate și sistemul sanitar din România.
R: Sfat! Ce ai da mai departe ca lecție de business?
I.B.: Eșecul în business reprezintă creștere. Frica de eșec în societatea românească e destul de accentuată. Schimbând un pic, sau un pic mai mult, perspectiva, eșecul poate reprezenta o experiență valoroasă, o oportunitate de creștere. Folosește lecțiile învățate, chiar dacă ai făcut-o într-o maniera mai dură. Nicio scoala de business, nu te poate învăța câte înveți dintr-un eșec transformat în lecție.
R: Recomandă 3-5 cărți pe care ar trebui sa le citească un profesionist! De ce?
I.B.: “Thinking, Fast and Slow” – Daniel Kahneman. Poți înțelege mai bine procesul de gândire umană și modul în care luăm decizii.
“Scrisori catre Luciliu”- Seneca. Problemele abordate de către Seneca sunt relevante și în societatea contemporană la mai bine de 2000 de ani de la scrierea acestei cărți. Deși este catalogată drept o carte de filosofie, sfaturile practice legate de moralitate, virtute, autocunoaștere, o fac indispensabilă oricărui lider.
“Mintea moralista”- Jonathan Haidt. Pentru ca încurajează cititorii să-și examineze propriile convingeri morale. Te învață sa îți adresezi întrebări despre ceea ce consideri etic. Și mai ales, te invita sa îți adresezi întrebările potrivite, primul pas spre răspunsurile potrivite.
Mulțumim!