ABOUT

  • Ramona Ștefania Igreț, PhD Associate Professor, Faculty of Management
    Vice-Dean of Bucharest Business School, Coordinator of ROCA Executive MBA

Telemunca nu reprezenta înainte de pandemia Covid un subiect stringent de dispută între angajați și angajatori. În Uniunea Europeană, în 2018, doar 4.82% dintre angajați lucrau de acasă zilnic sau aproape în fiecare zi și 5.35% cel puțin o dată pe săptămână (Eurostat, 2024). În SUA, telemunca acoperea înainte de pandemie aproximativ 6% din forța de muncă.

Flexibilitatea programului și munca ”remote” erau specifice anumitor domenii de activitate (de ex. ITC, consultanță) sau erau oferite de către companii, pentru a crește angajamentul și motivația în muncă. Pandemia a schimbat această paradigmă și a forțat angajații să lucreze, pentru o bună perioadă de timp, de acasă sau din locații care le protejau sănătatea. În SUA , în 2020, mai mult de 50% dintre angajați lucrau de acasă, iar în UE aproximativ 12%.

După ridicarea restricțiilor, tot mai mulți angajați au considerat telemunca drept ”noua normalitate”. În prezent, studiile raportează că, la nivel global, 66.5% dintre angajați lucrează la birou, 25.6% lucrează în sistem hibrid și 7.9% practică telemunca (Askoy et.al, 2023). În acest context, anunțurile recente ale unor corporații că își recheamă angajații la birou, cel puțin câteva zile pe săptămână, a ridicat multiple semne de întrebare: Amazon anunța prin vocea CEO-ului Andrew Jassy că se așteaptă ca angajații să vină 5 zile/săptămână la birou, începând cu luna ianuarie 2025, punctând nevoia de a îmbunătăți cultura organizațională, colaborarea și munca în echipă; Elon Musk și-a exprimat deseori opoziția față de telemuncă, considerând că aceasta scade productivitatea; Mark Zuckerberg, proprietarul Meta, sublinia în 2023, că o analiză a rezultatelor inginerilor Meta, evidenția o performanță superioară a celor care au lucrat fizic, în companie.

Mai mult, sublinia că inginerii la începutul carierei au rezultate mai bune, în medie, atunci când lucrează în persoană, alături de colegii de echipă, cel puțin trei zile pe săptămână. Prin urmare, rămâne telemunca o opțiune? În ce condiții? Ce tendințe ne arată studiile din ultimii ani? Care sunt provocările telemuncii în viitor?

Ce reprezintă telemunca?

Telemunca este o formă de muncă flexibilă care permite angajaților, în mod regulat și voluntar, să lucreze de la distanță, de obicei din afara sediului angajatorului, utilizând tehnologia pentru a comunica și a colabora cu colegii și superiorii. Aceasta implică folosirea instrumentelor digitale (e-mail, aplicații de chat, platforme de colaborare și videoconferință) pentru a facilita desfășurarea activităților zilnice.

În România, telemunca este reglementată prin Legea nr.81/2018, care subliniază că activitatea de telemuncă se bazează pe acordul de voinţă al părţilor şi se prevede în mod expres în contractul individual de muncă odată cu încheierea acestuia pentru personalul nou-angajat sau prin act adiţional la contractul individual de muncă existent. Deși telemunca se desfășoară cel mai frecvent ”de acasă”, sunt multe persoane care aleg să lucreze în spații comune de lucru, cafenele sau oriunde mediul le permite.

În prezent, la nivel mondial, un angajat cu normă întreagă lucrează la distanță, în medie, 0,9 zile pe săptămână, telemunca fiind mai prezentă în țările vorbitoare de limba engleză: Australia, Canada, Marea Britanie, Noua Zeelandă, SUA (1.4 zile/săptămână) și ceva mai puțin practicată în țări din Asia (0,7 zile/săptămână), Europa (0,8 zile/săptămână) sau țările din America Latină și Africa de Sud (0,9 zile/săptămână) (Askoy et.al, 2023).

De ce este telemunca relevantă în prezent și cum a contribuit la transformarea locurilor de muncă

Telemunca este o modalitate de muncă pe care companiile trebuie să o aibă în vedere, foarte multe activități putând fi desfășurate eficient și în afara spațiilor tradiționale de birou, oferind flexibilitate. Progresul tehnologic a făcut posibilă telemunca, prin platforme de colaborare digitală (ex. Google meet, Zoom, Microsoft Teams, Slack) și soluții cloud pentru accesul la documente de oriunde. Aceasta a permis colaborarea și comunicarea eficientă, chiar și la distanță. Foarte multe aplicații au fost dezvoltate în ultimii ani, facilitând colaboarea și comunicarea.

Angajații care beneficiază de telemuncă au mai mult control asupra programului lor, alocând mai puțin timp transportului și lucrând într-un mediu de muncă preferat. De asemenea, munca la distanță permite angajaților să-și aleagă intervalul orar de muncă, în funcție de preferințe dar și în funcție de alte activități pe care le desfășoară. Această flexibilitate poate însemna și productivitate crescută, angajații lucrând când le este mai convenabil și fără a-și întrerupe programul. Un alt beneficiu al muncii la distanță este menținerea echilibrului dintre viața profesională și cea personală. Telemunca elimină sau diminuează nivelul de stres cauzat de transportul la locul de muncă, deplasarea la întâlniri și permite crearea unui mediu de muncă adaptat nevoilor angajatului.

Fig.1 Beneficii ale muncii de la distanță

Angajații care beneficiază de telemuncă au mai mult control asupra programului lor, alocând mai puțin timp transportului și lucrând într-un mediu de muncă preferat. De asemenea, munca la distanță permite angajaților să-și aleagă intervalul orar de muncă, în funcție de preferințe dar și în funcție de alte activități pe care le desfășoară. Această flexibilitate poate însemna și productivitate crescută, angajații lucrând când le este mai convenabil și fără a-și întrerupe programul. Un alt beneficiu al muncii la distanță este menținerea echilibrului dintre viața profesională și cea personală. Telemunca elimină sau diminuează nivelul de stres cauzat de transportul la locul de muncă, deplasarea la întâlniri și permite crearea unui mediu de muncă adaptat nevoilor angajatului.

Companiile care oferă opțiunea de telemuncă au un avantaj competitiv în atragerea și reținerea talentelor, în special din rândul generațiilor mai tinere, care apreciază flexibilitatea. Astfel, organizațiile au acces la talente din diverse locații geografice, extinzându-și bazinul de recrutare, și obținând un avantaj competitiv dat de costul forței de muncă. Odată cu adoptarea telemuncii, multe companii au redus spațiile de birouri, optând pentru modele hibride sau spații de coworking. Acest lucru a dus la economii de costuri, dar și la o transformare a designului birourilor, care acum sunt mai orientate spre colaborare și întâlniri de echipă decât spre muncă individuală.

Deși există foarte multe voci din business care recheamă angajații la birou, rezultatele studiului Survey of Business Uncertainty, realizat pe aproximativ 500 de manageri executivi din SUA, evidențiază o tendință de creștere a muncii hibride și a telemuncii în următorii 5 ani. Aceste rezultate erau previzibile în condițiile exploziei de aplicații care facilitează munca hibridă și colaborarea, dar și în contextul unei economii a Statelor Unite ale Americii care deja are o rată foarte mare a muncii ”remote”, considerată de angajați la fel de importantă ca și o creștere medie a salariului de 8% (Harvard Business Review, 2023).

Fig.2 Evoluția formelor de muncă în SUA potrivit managerilor de top, %

În Europa, procentul persoanelor care lucrează în telemuncă a început să crească în anul 2020, tendința fiind în continuare pozitivă. Diferențele între țări sunt semnificative, procentele angajaților care în general lucrează de acasă fiind mai mari în Finlanda (21.7%), Irlanda (21.4%) sau Olanda (17.8%) și mult mai mici în Grecia (1,9%), România (1,2%) și Bulgaria (1%). Pe lângă avantajele flexibilității programului, europenii percep munca hibridă ca pe o formă de a-și echilibra viața profesională cu cea personală, cu avantaje pe termen lung asupra sănătății mentale și a calității vieții.

Fig.3 Procentul angajaților din Europa care lucrează de la distanță

Fig. 4 Procentul angajaților care uneori lucrează de acasă în țări din Europa, 2014-2023

În companii, telemunca a condus la reducerea cheltuielilor destinate închirierii spațiilor de birou, dar și la investiții semnificative în aplicații de colaborare și muncă în echipă și echipamente IT. Organizațiile încă evaluează beneficiile pe termen lung asupra productivității angajaților care lucrează de acasă, existând temeri cu privire la măsura în care angajații alocă timpul sarcinilor de serviciu sau altor activități personale.

Studiile ne arată că există un decalaj între numărul de zile de muncă la distanță pe săptămână dorit de angajați și cele planificate de angajatori. În timp ce angajații ar dori să lucreze în medie 2 zile pe săptămână, angajatorii plănuiesc doar 1,1 zile de telemuncă pe săptămână (Askoy et.al, 2023). Cu toate acestea, putem observa că tendința de creștere a locurilor de muncă de la distanță se păstrează în ultimii ani, cel puțin în unele dintre cele mai dezvoltate state din Europa.

Provocările și dezavantajele telemuncii

Studiul State of Remote Work 2023 aduce în discuție și provocările și partea mai puțin avantajoasă a telemuncii. Deși în general opiniile sunt pozitive, unul din trei angajați aflați în telemuncă declară că, nefiind nevoiți să iasă din casă, se confruntă deseori cu singurătatea și lipsa interacțiunii sociale. De asemenea, realitatea muncii la distanță este că poate fi dificil pentru angajați să stabilească limite clare între viața personală și cea profesională. Studiul raportează că 81% dintre respondenți declară că au tendința de a verifica e-mailul de serviciu chiar și în afara orelor de program și în concediu. Acest fapt poate conduce la stări de anxietate și neliniște determinate de conectarea permanentă la provocările sarcinilor de serviciu, dar și neglijarea familiei și a activităților  extraprofesionale. Burnout-ul, sau epuizarea profesională, cuprinde  tot mai multe categorii profesionale, deseori fiind o consecință și a telemuncii.

Fig.5 Avantajele muncii la birou

Munca la distanță poate avea consecințe negative și asupra șanselor de a avansa în cariera profesională. Deși opiniile sunt împărțite, lipsa interacțiunii față în față cu managerul și colegii, precum și dificultatea de a evalua anumite competențe doar prin conectarea online și rezultatele obținute, pot conduce la o reducere a șanselor de a avansa în ierarhia profesională. Sunt însă multe organizații care evaluează foarte atent performanța și potențialul angajaților în telemuncă și reușesc să ofere șanse egale tuturor.

Lipsa interacțiunii față în față sau a întâlnirilor de echipă conduce uneori și la dificultăți în colaborare. Managerii sunt preocupați că echipele lor nu dau același randament ca la birou, iar angajații se pot simți neglijați din cauza lipsei de sprijin din partea managerilor. Sunt situații în care angajații chiar se simt excluși atunci când managerii lor, lucrând de la distanță, nu sunt în contact cu nevoile și provocările lor.

O altă provocare a echipelor care lucrează în telemuncă este și dificultatea de a fi la curent cu tot ceea ce se întâmplă în organizație. Fără un proces de integrare adecvat și o comunicare transparentă, angajaților care lucrează de la distanță le poate fi greu să găsească și să acceseze toate informațiile de care au nevoie pentru a-și gestiona munca. Lucrând de la distanță, ei pot contacta colegii pentru ajutor doar de un număr limitat de ori, ceea ce duce inevitabil la scăderea productivității și a angajamentului angajaților.

Deși există aceste inconveniente ale telemuncii, avantajele le depășesc și munca la distanță va fi o variantă de lucru în continuare. Organizațiile trebuie să adopte strategii care să diminueze efectele negative, precum:

  • Implementarea programelor de integrare structurate și oferirea de coaching și mentorat pentru angajații care muncesc la distanță.
  • Folosirea unor instrumente de comunicare ușor de utilizat și organizarea de întâlniri video și sesiuni unu-la-unu cu membrii echipelor ”remote”.
  • Clarificarea rolurilor și așteptărilor prin setarea de obiective clare și prin feedback regulat.
  • Asigurarea echipamentelor de lucru performante și a unor elemente de siguranță cibernetică.
  • Încurajarea setării unor limite clare între profesie și viața personală
  • Sprijin pentru sănătatea fizică și mentală a angajaților
  • Implementarea unor politici de lucru hibrid în care opțiunea de a lucra la birou să existe în vederea facilitării interacțiunii și a comunicării.

În concluzie, telemunca încă reprezintă o schimbare semnificativă în modul în care lucrăm, aducând atât avantaje, cât și provocări pentru angajați și angajatori. Flexibilitatea, economiile de timp și resurse, precum și posibilitatea de a lucra din orice locație sunt aspecte atrăgătoare care contribuie la popularitatea telemuncii. Pe de altă parte, problemele legate de izolare, comunicare și echilibrul între viața personală și profesională necesită soluții și o adaptare continuă. Pe măsură ce continuăm să explorăm și să perfecționăm această formă de muncă, telemunca poate deveni nu doar o soluție temporară, ci o parte integrantă a viitorului profesional pentru mulți dintre noi.

Bibliografie

Askoy, C.G., Barrero, J.M., Bloom, N., Davis, S., Dolls, M., Zarate, P. (2023), Working from Home Around the Globe: 2023 Report, WFH Research, accesat la data de 14.11.2024 la https://wfhresearch.com/gswadata/

CBS News, (2024), These major employers are making workers return to the office, accesat la data de 5.11.2024 la https://www.cbsnews.com/news/amazon-other-companies-return-to-office-mandate/

Eurostat, (2024), Work from home, from an external site or on the move, accesat la data de 12.11.2024, la https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/isoc_iw_hem/default/table?lang=en

Bloom N., Barrero, J.M., Davis, S., Meyer, B., & Mihaylov, E. (2023), Survey: Remote Work Isn’t Going Away — and Executives Know It, Harvard Business Review, accesat la data de 7.11.2024 la https://hbr.org/2023/08/survey-remote-work-isnt-going-away-and-executives-know-it?utm_medium=paidsearch&utm_source=google&utm_campaign=intlcontent_businessmgmt&utm_term=Non-Brand&tpcc=intlcontent_businessmgmt&gad_source=1&gclid=Cj0KCQiAlsy5BhDeARIsABRc6ZuaOyGKI_D2mtXFy7HSj1ApHzD3j2LtX4NQsApgPoUS_–zefmQxcgaAjMvEALw_wcB