Despre

 

Diana Marin activează în industria modei, creând un brand vesrtimentar ce îi poartă numele
Care sunt provocările din industria modei, despre încercările de a crea o cabină virtuală de probă și despre secretul de a reuși în business aflăm din interviul de mai jos cu Diana Marin, un antreprenor care spune că educația este una dintre cele mai importante unele pe care un lider de business o are la dispoziție

Interviu

Reporter (R): Diana Marin este antreprenor și creator de brand în industria modei. A studiat la Milano și a venit în România unde încearcă să creeze istorie în modă. Ce ne poți spune despre tine și brnadul creat de tine, Diana?

 

Diana Marin (DM): Mă numesc Diana Marin și lucrez pentru Diana Marin Design, un brand creat în an pandemic, 2020 din dorința de a aduce valoare pe piața de haine românești. Recent întoarsă în România după un masterat de modă la Milano și câteva luni de muncă ca designer în New Delhi, am decis să pun bazele acestui brand după o încercare eșuată în 2016 cu un alt brand vestimentar (House of Submarine). Fiind mai mult decât o dorință, am reușit în ciuda greutăților provocate de pandemie și piedicilor de la început de drum să transform creația unicată în cea de serie prin crearea de sisteme și proceduri practice.

Studiile m-au ajutat foarte mult în călătoria mea profesională, deoarece am putut conștientiza la fiecare pas dacă ceea ce se întâmplă este corect sau greșit și care sunt concluziile și schimbările ce trebuie făcute pentru a avansa. În urma studiilor de licența de la ASE – Administrarea afacerilor în limbi străine am învățat despre importanța proceselor și organizării într-o companie, arta antreprenorialului și faptul că managementul schimbării este foarte important. Din păcate nu a fost îndeajuns pentru un brand de haine! Hainele au nevoie de design mișto, de concepte noi și să vorbească despre lumea în care trăim. Așadar, am plecat la sursa frumosului: Milano, unde am experimentat toate aceste lucruri!

Ușor, ușor și cu mentalitatea de a ’’deschide uși’’ pe drumul ales, am reușit sa adopt tehnologia în procesul de manufactură, ceea ce înseamnă că în orice parte a destinului și producției folosesc tehnici foarte moderne precum proiectarea 3D, tăierea cu laserul și imprimarea digitală pentru a-mi crea hainele. Datorită acestor cunoștințe, brandul Diana Marin Design a început să ofere și servicii de design vestimentar pentru alte branduri vestimentare de pe piață. De curând am accesat și o finanțare europeană datorită programului de MBA Bucharest Business School prin intermediul căruia pun fundația unui atelier unde voi putea face propria producție ’’in-house’’ atât pentru brandul vestimentar Diana Marin, cît și pentru colaboratori.

 

Secretul reușitei? ’’Mergi încet – dar înainte’’ și ’’Fake it till you make it’’.

 

R: Care sunt principalele tendințe în industria în care activează, la nivel local dar și european și global?

 

DM: Una dintre cele mai vizibile și importante tendințe ale momentului este consumul și producția de moda sustenabilă. Conform datelor statistice statista.com văzute în graficul de mai jos, comportamentul consumatorilor este din ce în ce mai înclinat spre alegeri mai sustenabile în ceea ce privește hainele lor.

Mai mult de jumătate din consumatori consideră sustenabilitatea unui produs ca fiind un element important în procesul lor de achiziție. 30% dintre ei sunt indiferenți, iar pentru doar 10% este complet neimportant. Tragem concluzia ca oamenii sunt din ce în ce mai interesați de esența hainelor achiziționate și impactul lor asupra mediului înconjurător.

 

 

Grafic: ’’How important is sustainability to you when making purchasing decisions for apparel, fashion, and footwear?’’ (‘’Cat de importantă este sustenabilitatea pentru tine atunci cand faci decizia de a achizitiona haine, moda si pantofi?’’)

’’Sustenabilitatea’’ totuși are mai multe laturi și înțelesuri pentru fiecare brand și consumator în parte. Ea este de multe ori ilustrată prin utilizarea de materiale textile reciclabile, reciclate, refolosite sau naturale/organice. Acest lucru însă ascunde de multe ori imaginea cruntă din spatele procesului de producție, care nu este de niciun fel sustenabilă sau etică!

Lăsând la o parte procesul de producție, ceea ce mulți consumatori nu știu este că materialele organice sau sustenabile nu sunt decât ’’puțin mai bune’’, nici pe departe benefice pentru lumea înconjurătoare, ele făcând la fel de mult rău ecosistemului prin reciclarea incorectă sau cumpărarea frecventă a unor noi produse. Dar, bineînțeles, că trăim într-o societate de consum unde aceste probleme nu vor fi niciodată pe deplin rezolvate, iar lumea modei va rămâne un cerc vicios unde tot binele pe care îl putem face se învârte în jurul ideii de sustenabilitate și de ’’a fi mai bun azi decât în ziua ieri’’.

 

R: Care sunt principalele oportunități pe care le vezi pe viitor în industria în care activezi?

 

DM: NFS-uri, ’’Avatar’’-uri, AR (augmented reality), VR (virtual reality) spun toate un sigur lucru: haine virtuale. Ele există deja, însă nu acoperă deloc cea mai mare problema a comerțului online: posibilitatea de a proba haine și de a vedea cum ’’pică’’ pe fiecare corp în parte.

Una din marile oportunități în industria modei o reprezintă cabina de probă virtuală. De ce nu am ajuns acolo încă? Din păcate, în simplitatea lor, hainele sunt foarte greu de creat la nivel digital. Textilele au proprietăți deosebite în realitate, dar care nu pot fi replicate întru totul într-un mediu controlat: ele se mișcă împreună cu corpul purtătorului, sunt flexibile, se mulează, etc.

Eu lucrez spre crearea unei astfel de cabine de probă virtuale în cadrul brandului Diana Marin, iar momentan am reușit doar să prezint produsul proiectându-l în locul în care se afla posibilul cumpărător folosind camera telefonului. Astfel te poți apropia de produs, poți vedea cusăturile și dimensiunile acestuia într-un mediu AR.

 

R: Care au fost și poate mai sunt principalele provocări întâmpinate de industria în care activezi de-a lungul pandemiei?

 

D.M.: Atunci când produci ceva, în special obiectele vestimentare, este deosebit de important să mergi la fabrici, să testezi mostre de materiale și să vezi cum au ieșit prototipurile, sa le probezi și să decizi ce trebuie modificat. De asemenea, pentru lansarea unui produs poate că ai nevoie de un eveniment fizic sau o ședința foto cu fotografi, modele, make-up artist și multe altele. Din păcate, contextul pandemic a oprit totul și a pus o barieră între creator și proces în sine.

Pentru mine, acest lucru nu a reprezentat decât o oportunitate. Fiind la început cu brandul, căutam o identitate sau ’’acel ceva’’ care sa mă diferențieze de restul brandurilor de pe piața. Tânjeam la un mod de lucru mai ’’curat’’, mai sustenabil și digital. Așadar, aceasta mare pauză impusă de pandemie mi-a arătat că trebuie sa mă descurc singură ca să pot fi relevantă și mi-a dat spațiul de care am avut nevoie pentru a face acest lucru să se întâmple.

Așa am început sa creez haine 3D: am învățat un software creat special pentru hainele digitale care îmi permite sa testez diverse materiale textile, să verific tiparul, forma, mărimea și toate caracteristicile pe care le pot testate în viața reală. În acest mod, am aflat ca noul meu proces este extrem de sustenabil si îți poate oferi oportunitatea de prezentare a produsului pe platformele de comerț online. Atât pandemia, cat și alte dezastre nu fac decât să ne testeze și să ne împinge cu un pas înainte.

 

R: Cum a schimbat pandemia modul de lucru în companii (compania ta sau alte exemple pe care le cunoști)? Work from home sau work from anywhere vor deveni modele funcționale și pentru viitor? De ce da, de ce nu?

 

DM: ’’Work from home’’ sau măcar posibilitatea de a lucra o parte din timp din confortul de acasă a devenit deja un standard, deoarece oamenii au văzut beneficiile și nu mai vor să se întoarcă la un mod restrictiv de munca. Noi ca oameni nu suntem la fel și nici modul nostru de pregătire/organizare/motivație nu este. De aceea nici un program de tipul ’’office from 9 to 5’’ nu se potrivește tuturor.

Din păcate, atunci când oamenii nu își asumă responsabilitatea asupra muncii pe care o fac ’’from home’’, nu se poate stabili un astfel mod de muncă și au nevoie de un team leader prezent, care să îi motiveze. Însă cei pasionați de munca lor își pot spori productivitatea și calitatea vieții prin munca de acasă sau din alte părți. Frații mei care lucrează în IT și mulți prieteni apropiați au rămas la ’’work from home’’ după pandemie și sunt mai împliniți, având rezultate mai bune profesional. Cat despre mine, eu consider ca la locul de munca exista multe distracții care nu fac decât să micșoreze productivitatea.

 

 

R: A afectat războiul din Ucraina industria în care activezi? În ce fel? Care consideri că este cea mai potrivită atitudine a unui manager în situații imprevizibile ca aceasta? Cum putem pregăti compania pentru a face față unei situații cu impact major și care se află în desfășurare, cu opțiuni deschise?

 

DM:  La începutul războiului eram încă în procesul de cunoaștere teoretică a efectelor unui astfel de eveniment și mă întrebam constant ’’Dar pe mine cum mă afectează acest lucru?’’ neputând încât sa înțeleg concret despre ce e vorba la nivel economic. În zilele ce au urmat, s-a întâmplat să intru în contact cu magazinele în care vând hainele și să realizez cu surprindere (negativă) că reprezentanții magazinelor ce odată vindeau foarte bine, sunt îngroziți de teama clienților de a cheltui bani, ’’ca lumea este foarte speriata, nimeni nu vrea sa mai cumpere nimic, cu toții vor își conserve resursele pentru un posibil dezastru’’. Dar acela nu a fost singurul moment.

 

Ulterior, timpul de așteptare pentru o comanda de fermoare metalice a crescut de la 2 săptămâni la 4 luni deoarece ’’metalul folosit de fabrica de fermoare este achiziționat din Ucraina’’, metrul liniar de material a crescut de la 4.5 euro la 5.5 euro, transportul s-a dublat, iar firmele de curierat au mărit prețurile ’’fiindcă energia s-a scumpit’’. Din păcate, toate aceste creșteri de preț sunt transmise către clienți prin scumpirea produsului în sine.

Un manager nu are pauza niciodată: dacă nu e război, e COVID; dacă nu e COVID, e o grevă; dacă nu e o grevă, e închiderea unei fabrici… Și tot așa. Eu consider că un manager bun trebuie să aibă mintea deschisă față de tot ce-l înconjoară: să fie întotdeauna informat și bine pregătit profesional. Astfel, el va avea o bună intuiție care îl va ajuta în alegerile făcute.

 

R: Pandemia, război și criză economică în același timp. Ce decizii ai luat sau ai lua în compania ta pentru a face față provocărilor actuale? De ce? În opinia ta, cum putem reduce impactul acestor provocări la nivel de companie?

 

DM: Consider că educația este unealtă pe care o ții mereu în buzunar, care nu se strică și nu se pierde. Prin educație înțelegem nu numai educația pe care o primim la școală sau universitate, ci și educația pe care ne-o facem singuri în situații de criza.

În pandemie, ca să pot continua să îmi creez hainele, am învățat să lucrez într-un nou program pe calculator special creat pentru a face haine în mod digital. Când afacerea nu mergea cum îmi doream eu, m-am înscris la un curs de MBA pentru a acumula mai multă educație financiară și managerială. Pe timp de război/criză economică, am încercat să reduc prețurile din producție aplicând simple teorii economice acumulate de-a lungul timpului.

Pentru mine, fiecare provocare a ridicat o întrebare la care am încercat să răspund. Pentru a putea răspunde, mi-au trebuit cunoștințe, așa ca l-am căutat și le-am învățat. Cu toții suntem diferiți și avem abordări diverse, însă după părerea mea, avem nevoie de educație și pregătire profesională pentru a atenua și gestiona o criza.

 

R: Care sunt principalele provocări și oportunități aduse de procesul accelerat de digitalizare adus în prim plan de evoluția din ultimii ani (pandemia)?

 

Oportunități:

 

TIMP – posibilitatea de a gestiona unele situații de la distanță, de a le avea în față oriunde te-ai afla, scurtează timpul de decizie;

ANALIZĂ – faptul că avem orice informație stocată în calculator sub forma de ’’date’’, ne ajută să le analizăm și să luăm noi decizii cu sau fără ajutorul unui computer;

TRANSPARENȚĂ – totul se află într-un mediu online comun, la un click distanță de fiecare dintre noi: ’’eu nu am avut de unde să știu’’ nu mai poate fi o scuză;

 

Singura provocare la care mă pot gândi este adaptarea grea la un nou mod de lucru, în special pentru cei care nu cunosc tainele computerului.

 

R: Care sunt reperele care te ajută să dezvolți o cultură organizațională stabilă și o atmosferă de lucru prietenoasă?

 

DM:  Eu prefer în orice fel de circumstanțe să lucrez cu echipe mici, mai personale. E important să existe înțelegere și abordare personală asupra a ceea ce se întâmplă în echipă/brand. Nu am încă echipa mea, însă în timp o voi avea și pot spune doar ce-mi doresc pe viitor de la ea.

 

Apreciez individualitatea și m-as bucura să existe momente în care echipa se adune pentru planificări și check up-uri ca ulterior fiecare să își cunoască rolul și să găsească satisfacție în a-l îndeplini pe cont propriu, conform liniilor trasate în echipă. Momentele tensionate pot fi depășite atâta timp cât se caută soluții și nu se arată cu degetul. Am trecut și prin echipe în care se țipa des și se găsea mereu un vinovat și pot spune ca te afectează pe plan afectiv destul de tare, scăzându-ți motivația.

 

R: Care este revista de business/site-ul de știri economice pe care o/îl consulți în mod frecvent? De ce? Ce consideri că lipsește din piața actuală de media economică?

 

DM:  Urmăresc cu drag Business Of Fashion și WGSN pentru că sunt cele mai relevate în materie de industria modei, iar Digi24, HotNews și Biziday atunci când vreau sa mă informez în privința știrilor locale sau internaționale mai generale.

Bineînțeles că pentru mine lipsește o unificare a industriei modei prin media văzută la nivel economic, nu doar de design si frumos. Dar în Romania lipsesc multe lucruri mai importante decât moda.

 

R: Sfat! Ce ai da mai departe ca lecție de business?

 

DM:  Orice lucru este greu atunci când nu știi cum se face. De aceea, orice business este dificil, plin de piedici și trebuie mereu să înveți lucruri noi. Este important să îți asculți intuiția, să ții mintea și urechile deschise și să accepți faptul ca nu trebuie sa te dai bătut orice s-ar întâmpla.

Nu contează cat de încet mergi, atâta timp cat mergi înainte. Și nu uita ca nimeni nu știe mai bine decât tine ce-i de făcut, chiar dacă tu crezi ca nu știi prea multe. Sfaturi îți dă toata lumea, dar în final este business-ul tău și nu lăsa pe nimeni sa te convingă că nu faci bine ceea ce faci.

 

R: Recomandă 3-5 cărți pe care ar trebui sa le citească un profesionist! De ce? 

•  Secretele succesului. Cum să vă faceți prieteni și să deveniți influent (Dale Carnegie) – poate că suna clișeic, dar asta este prima carte citită când am început brandul. M-a motivat foarte tare și am considerat că mi-a oferit o bază în atitudinea de business;

•  Gândește și vei fi bogat (Napoleon Hill) – o carte care mi-a plăcut foarte mult. Este o carte foarte veche care a fost adaptata la secolul nostru, fără însă a lăsa în urmă niște lecții importante. Mi-am scos multe ’’quote’’-uri din ea, pe care le-am lipit pe pereți pentru motivație;

•  Alchimistul (Paulo Coelho) – am citit-o în urma cu mult timp, dar nu voi uita niciodată cum a reușit personajul principal sa ridice din ruina un magazin de pahare de mult uitat. Este o carte mai mult spirituala, dar care te învață că atunci când îți dai interesul și perseverezi, poți obține multe;

•  Călugărul care și-a vândut Ferrari-ul (Robin Sharma) – o carte plină de lecții pentru o viață mai împlinită. Prin firul narativ, autorul îți vorbește și te ghidează către noi moduri de a-ți trăi viața;

•  Despre somn (Matthew Walker) –  este o carte care îți răspunde la multe întrebări pe care nu știai ca le ai, precum de ce unii oameni sunt ’’morning persons’’, ceasul biologic și multe alte lucruri care ne influențează și la care nu ne-am gândit vreodată.