Despre

 

Miruna Bicoli este o persoană căreia programul MBA Româno-Canadian i-a schimbat viața: ” Pot spune că acest program mi-a schimbat complet atitudinea privind munca în general și m-a scos din tiparul de „manager tânăr” în care trăiam”
Miruna este Chief Operating Officer și Managing Director pentru Bluebat Games, o companie de jocuri online și ne dezvăluie detalii incredibile despre industria de jocuri Aflați din interviul de mai jos despre cum se conduc echipe într-o companie care a renunțat la birou, cât de importantă este cultura organizațională și procesul de învățare continuă pentru dezvoltarea unei cariere de succes

Interviu

Reporter (R): Miruna Bicoli, te-ai mutat în Canada după absolvirea programului MBA româno-canadian și activează în managementul unei companii de jocuri. Ce ne poți spune despre tine și compania în care activezi?

 

Miruna Bicoli (MB): Mi-am început cariera în domeniul dezvoltării jocurilor în anul 2011, până atunci neavând interacțiune directa cu acest domeniu, însă lucrând cu produse hi-tech și interacționând frecvent cu marketingul online. Încă de la început am fost atrasă de produsele online, de Google Analytics și de cum marketingul online evolua de la lună la lună.

Am reușit să avansez la început de carieră asumându-mi riscuri și încercând să mă mut de la un job la altul strategic, asigurându-mă că învăț mereu ceva nou. Astfel am ajuns să lucrez pentru Playtika, unde la 25 de ani am fost pusă într-o poziție de manager, fară nicio experiență. Am învățat singură multă vreme, făcând greșeli, mici sau mari, însă niciodată greșeli repetate.

Cred că acest lucru m-a ajutat enorm, mi-am permis să fac greșeli, să îmi asum riscuri și să învăț cum să cresc într-un mod susținut. La 25 de ani am avut norocul să fiu la locul potrivit, la momentul potrivit. Conduceam 3 echipe, 15 oameni în total în domenii diferite, echipe alături de care am crescut și care m-au învățat ce înseamnă să fii un manager. Întotdeauna am fost de părere că ai nevoie de 3 lucruri că să iți atingi potențialul maxim: noroc, atitudine pozitivă și multă, multă muncă. Însă nu poți face nimic, oricât de mult ai munci dacă nu ești la locul potrivit, la momentul potrivit.

  

Studiile din facultate m-au ajutat oferindu-mi baza, însă în anul 2017 am simțit că trebuie să învăț mai mult, drept urmare am decis să încep programul de MBA Romano-Canadian din cadrul Academiei de Studii Economice și viziunea mea a început să se schimbe dramatic. Pot spune că acest program mi-a schimbat complet atitudinea privind munca în general și m-a scos din tiparul de „manager tânăr” în care trăiam. Alături de colegi și profesori am învățat cum să conduc o companie, cum să structurez informațiile primite zi de zi și cum să mă mențin productivă și relevantă într-o industrie care este în continua schimbare. 

După 10 ani de crescut în Playtika, am simțit că este momentul să fac pasul următor și m-am mutat în Canada, fară niciun plan de carieră prestabilit, însă știind că o să îmi găsesc repede drumul. Și așa a fost, astfel, am ajuns să lucrez pentru Bluebat Games, o companie din cadrul grupului Novomatic – Greentube. În momentul de fată sunt Chief Operating Officer și Managing Director pentru Bluebat Games.

  

Bluebat Games este o companie care activează într-o piață de nișa, oferind o platformă de jocuri Free-to-play pentru industria de „real money gaming”. Oferim de la dezvoltarea platformei până la servicii de marketing, design grafic, analytics și suport tehnic. Lucrăm cu branduri renumite, spre exemplu Hard Rock Digital și Star Entertainment și deși suntem o echipă compactă, reușim să dezvoltăm produse de calitate într-o piață extrem de competitivă.

    

Secretul nostru este mereu echipa. Am reușit să formăm o echipa foarte bună din oameni care cunosc industria și stiu cum să schimbe focusul rapid, concentrându-se pe ce este important. Mereu am considerat că nu poți ajunge nicăieri de unul singur, ai nevoie de oamenii potriviți lângă tine, și am aplicat același concept și când am început să lucrez pentru Bluebat Games.

 

R: Care sunt principalele tendințe in industria în care activezi, la nivel local dar și european și global?

 

MB: Piața de real money gaming a început să se schimbe extrem de mult începând din 2013, când Statele Unite au arătat semne că urmează să analizeze legislația pentru jocurile de noroc online la nivel de stat. Astfel, cazinourile au început să se orienteze spre soluții online care să ajute la formarea unei baze de date de utilizatori, ușor de migrat către o platformă de „real money”. Jocurile pe telefon și online le-au oferit această posibilitate, motiv pentru care Bluebat Games a apărut să satisfacă aceasta nevoie.

  

Piață de jocuri „social casino” este în continuă creștere, predicția fiind că până în 2026 să ajungă la 8.3 miliarde de dolari. (sursa Statista: https://www.statista.com/statistics/374575/social-casino-worldwide-market-size/ ) Anul 2022 a fost singurul an unde s-a observat o scădere și acest lucru în mare parte a fost datorat faptului că în ultimii doi ani creșterea nu a fost naturală, ci forțată de pandemie. Însă sunt convinsă că piață va continua să crească chiar dacă Statele Unite vor implementa legistația pentru legalizarea jocurilor de noroc online. Jocurile pe telefon sunt extrem de bine gândite și de cele mai multe ori se bazează pe psihologia umană și pe studii făcute de specialiști în psihologie.

Companiile mari de dezvoltare de jocuri au ca angajați psihologi care analizează comportamentul jucătorilor, mecanismele folosite bazându-se pe principii cum ar fi: „Loss Aversion” sau efectul Zeigarnik. Jocurile au încetat de mult de fie doar jocuri și companiile devin din ce în ce mai sofisticate în crearea de metode de atragere a jucătorilor.   

 

R: Care sunt principalele oportunități pe care le vezi pe viitor in industria in care activezi?

 

MB: Industria de jocuri a fost printre puținele industrii care au înflorit în timpul pandemiei. În timp ce cazinourile au fost închise, și oamenii au fost obligați să stea în casă și să nu călătorească, plictiseala a dus la o creștere de peste 150% în venituri pentru dezvoltatorii de jocuri. Oportunitatea acum constă în a menține jucătorii pe platforma, jucători la care în mod normal nu am fi avut access dacă pandemia nu ar fi deschis apetitul pentru jocuri.

În același timp, fiind obligați să învețe să lucreze remote, companiile care dezvoltă jocuri și-au extins aria de căutare a talentului, angajând din tari sau orașe unde talentul exista, însa nu existau oportunități. În mare măsură, pandemia a fost o oportunitate pentru companiile care dezvoltă jocuri. În mod normal, au existat și provocări, însă foarte mici comparativ cu beneficiile.

Industria de jocuri este o industrie în continua definire și formare. Oportunități sunt la orice pas pentru că încă nu am explorat tot ce era de explorat.

 

R: Care au fost și poate mai sunt principalele provocări întâmpinate de industria în care activezi de-a lungul pandemiei?

    

MB: Provocarea majoră a fost găsirea soluțiilor rapide de a muta toată operațiunea remote. Multe companii, care deși activau în industria hi-tech, nu aveau infrastructura necesară să facă această mutare rapid. În același timp, departamentele de resurse umane s-au văzut nevoite să schimbe modul de interacțiune cu angajații și să găsească metode inedite de a ține echipele unite, în lipsa interacțiunii față în față. Acum, după ce totul s-a schimbat, provocarea apare pentru companiile care își doresc să reia 100% activitatea la birou. Sunt foarte mulți angajați care au văzut beneficiile în a lucra de acasă și nu își mai doresc să se întoarcă la birou în fiecare zi.

 

R: Cum a schimbat pandemia modul de lucru în companii (compania ta sau alte exemple pe care le cunoști)? Work from home sau work from anywhere vor deveni modele funcționale și pentru viitor? De ce da, de ce nu?

 

MB: Cred că “work from anywhere” este un model care trebuia adoptat de mult, însă companiile care activau în industrii unde acest model este fezabil, au refuzat să facă pasul. Pandemia ne-a forțat să facem acest pas și, desi nu este ușor de implementat, consider că aduce nenumărate beneficii companiilor și angajaților. Desigur, nu este un model perfect, companiile trebuie să înfrunte alte provocări precum formarea unei echipe în lipsa interacțiunii sociale, nivelul ridicat de burn-out deoarece unii angajați nu se pot deconecta când programul de lucru se termină, însă cu proceduri corect implementate și o cultura organizațională sănătoasă, împreună cu evenimente unde oamenii se pot vedea și pot interacționa social, cred că este un model de success.

Bluebat Games în timpul pandemiei a eliminat biroul complet. Am renunțat la birou și acum lucram remote de oriunde. Este greu uneori, însă încercăm să menținem echipa unită și am observat după survey-uri făcute cu angajații că nivelul de mulțumire este mult mai mare urmând acest model.

 

R: A afectat războiul din Ucraina industria în care activezi? În ce fel? Care consideri că este cea mai potrivită atitudine a unui manager în situații imprevizibile ca aceasta? Cum putem pregăti compania pentru a face față unei situații cu impact major și care se află în desfășurare, cu opțiuni deschise?

 

MB: Industria de dezvoltare de jocuri a fost sever afectată de acest război, în mare parte pentru că foarte mulți din angajați care acoperă departamente precum Quality Assurance sau Programare sunt din Ucraina sau Belarus. Drept urmare, când a început războiul departamente întregi au încetat să mai funcționeze, obligând companiile să își schimbe operațiunile.

  

Consider că atitudinea potrivită este o atitudine umană și orice manager care este pus într-o situație în care războiul îi afectează activitatea trebuie să se dezbrace de uniforma de manager și să fie în primul rând om. Am primit toți o perspectiva diferită, managementul de criză cred că a fost redefinit. Suntem obișnuiți să aplicăm managementul de criză pentru o criză de PR, sau de un eveniment ce ne poate afecta brandul, nu pentru o situație de război. Însă companiile s-au adaptat rapid. Am observat companii care au oferit ajutor angajaților din Ucraina și nu numai, cu propriile echipe, organizând “task forces” care ajutau angajații refugiați. În același timp ,am văzut și companii care au renunțat complet la operațiunile din Ucraina abandonându-și angajații.

Cred că înainte de orice motiv de business pentru care ai renunța la operațiuni și a-ți abandona angajații, trebuie să privești în perspectivă și să vezi ce datorie morală și responsabilitate ai ca manager. De-a lungul timpului cred că mulți manageri nu și-au dat seama de impactul pe care îl pot avea în viața unui om. Există angajați care își iau viață pentru că există prea multa presiune la muncă sau angajați care își schimbă domeniul de activitate, chiar dacă sunt extrem de talentați, pentru că au un manager care nu înțelege cum își afectează angajații. Acest război cred că ne-a forțat să ne gândim la impactul pe care îl putem avea în viața unui angajat dincolo de orele de lucru.

 R: Pandemia, război și criză economică în același timp. Ce decizii ai luat sau ai lua în compania ta pentru a face față provocărilor actuale? De ce? În opinia ta, cum putem reduce impactul acestor provocări la nivel de companie? 

 

MB: Industria de jocuri a fost afectată pozitiv de pandemie, oamenii au fost izolați în case pentru multă vreme, cu nimic altceva de făcut în afara de televizor, jocuri și proiecte de casă. Războiul a afectat parte din industrie în doua feluri: operațiunile care se desfășurau în Ucraina, Rusia și Belarus au fost afectate pe de-o parte și companiile de jocuri au început să primească presiune socială să înceteze activitatea în Rusia, o piață destul de mare pentru jocuri.

În grupul de companii în care lucrez, la nivel global, s-a luat decizia de a întrerupe comercializarea jocurilor în Rusia, o decizie care a dus la o scădere a veniturilor, însă care trebuia luată. Consider că nu putem separa afacerile de război și situația este atât de critică încât presiunea pentru oprirea acestei situații trebuie să vină din toate părțile. Drept urmare, companiile au această datorie morală.

La nivelul Bluebat Games nu am fost direct afectați de război, ci doar de pandemie și de criza economică. Astfel că am luat decizia în timpul pandemiei să eliminăm complet biroul și să ne mărim aria de căutare a talentului, astfel ajungând să lucrăm din toate fusurile orare. Eliminarea biroului a dus la o scădere a costurilor, care ne-a permis să facem rost de bugetul necesar pentru a avea grijă de angajați remote.

Criza economică nu are încă un impact direct, cred că mai avem nevoie de câteva luni de zile să afecteze industria de jocuri, însă impactul este simțit la nivel de angajat de ceva vreme, cu inflația în continuă creștere. Cel mai probabil companiile vor fi nevoite să crească salariile la final de an cu mult peste ce obișnuiesc procentual, pentru a acoperi creșterea inflației. Vom vedea la final de an ce companii vor încerca să acopere această creștere și ce companii vor închide ochii și vor trata totul ca și cum nimic nu s-a întâmplat.  

 

R: Care sunt reperele care te ajută să dezvolți o cultură organizațională stabilă și o atmosferă de lucru prietenoasă? 

 

De ceva ani de zile am o singură regulă de bază care m-a ajutat enorm în dezvoltarea unei culturi organizaționale stabile și anume: „No jerk policy”. Multă vreme m-am luptat cu angajați care erau absolut extraordinari din punct de vedere al randamentului, însă care erau toxici pentru echipă. Am încercat tot ce se putea, de la izolarea angajatului și formarea unui nou post doar pentru acel angajat, până la sesiuni de „one-on-one” în care încercam să dezvolt spiritul de lucru în echipă.

După ani de zile de chin, am ajuns la concluzia că răul se taie de la rădăcină. Indiferent de randamentul angajatului, dacă acest angajat este toxic, trebuie să existe toleranța zero pentru un astfel de comportament. Reperele pentru un manager trebuie luate de la echipă. Timpul petrecut cu oamenii din echipă contează enorm și nimic nu poate ajuta un manager mai mult decât simplele discuții cu subalternii și oamenii de pe același nivel ierarhic.   

 

R: Care este revista de business/site-ul de știri economice pe care o consulți în mod frecvent? De ce? Ce consideri că lipsește din piața actuală de media economică?

 

MB: Îmi place să-mi încep dimineața cu Harvard Business Review. Citesc fie ultimul număr pe care îl primesc sau ultimele articole publicate pe aplicația de telefon mobil în fiecare dimineață. De asemenea verific ultimele știri din industria de cazinouri și dezvoltare de jocuri în general pe diferite site-uri sau newsletere pe care le primesc în fiecare zi.

Am început să citesc Harvard Business Review când eram în programul de MBA Romano-Canadian din cadrul Academiei de Studii Economice și am observat cum, fară să vreau, am început să aplic procese și comportamente descrise în acele articole. Astfel, reușesc fară prea mult efort să mențin procesul de învățare care nu cred că ar trebui să se oprească niciodată. De multe ori ne vedem prinși în viață de zi cu zi și uitam să învățam în mod activ.

Ca resurse pentru știri economice mereu mă văd verificând Bloomberg și The Economist împreună cu alte câteva resurse pe care le urmăresc pe Twitter pentru știri rapide pe care le poți citi când faci o pauză scurtă.

Cred că devine din ce în ce mai greu să găsești știri care nu sunt scrise fară punctul de vedere politic al jurnalistului. Totul se bazează din ce în ce mai mult de senzațional și de multe ori esența unui articol bun care prezintă știrile într-un mod obiectiv este diluată.

 

R: Sfat! Ce ai da mai departe ca lecție de business?

 

MB: Sfatul pe care il dau de fiecare dată cand am un „one-on-one” și pe care mi-l spun și mie zilnic este: Continuă să înveți, chiar și atunci când crezi că știi tot! Am învățat cele mai importante lecții de la oameni pe care îi ghidam în carieră, de la juniori care vedeau totul diferit, fară să fie influențați de factori de risc pe care eu îi vedeam și care reușeau să mă facă să nu consider un punct de vedere care expunea businessul la orice risc, fie și minor. Sunt oameni care deși la început de carieră au un instinct pentru business, și văd lucrurile diferit. Drept urmare, sfatul meu este să nu uităm că putem învață ceva de la oricine, indiferent de experiență pe piață muncii sau domeniul de activitate, trebuie doar să privim totul cu deschidere.  

 

R: Recomandă 3-5 cărți pe care ar trebui sa le citească un profesionist! De ce?

 

MB: Îmi este extrem de greu să aleg, însă mă văd mereu citind cărți care au de-a face cu psihologia umană. În orice domeniu activezi, ai de-a face cu oameni și înțelegând de ce oamenii sunt cine sunt reprezintă un mare avantaj.

O carte care m-a ajutat enorm și care mi-a deschis apetitul pentru astel de cărți este:

„The Power of habit – Why we do what we do and how to change” scrisa de Charles Duhigg. Este o carte care ne învață cum să schimbam obiceiuri nesănătoase și cum să ne antrenăm creierul pentru succes.

„The Culture Code” scrisa de Daniel Coyle reprezintă o lectură interesantă daca vrem să înțelegem conceputul de cultura organizațională și cum să ajuți la dezvoltarea unei culturi organizaționale sănătoase pe termen lung.

În timpul programului de MBA mi-a fost recomandată o carte la care revin acum în mod frecvent și o am lângă mine la birou și anume:

„Thinking, Fast and Slow” scrisă de Daniel Kahneman. Aceasta carte mă ajuta foarte mult să mă înțeleg pe mine și în același timp să înțeleg și oamenii din jur. Este o lectura fascinantă despre cum funcționează creierul și cum să avem sau nu încredere în intuiție.